Medalia de aur a Consiliului pentru Cercetare Științifică din Franța, acordată expertei în biodiversitate Sandra Lavorel. Este unul din cele mai prestigioase premii din Republică

4.530 de vizualizări
Foto: Hubert Raguet / LECA / CNRS Images via lejournal.cnrs.fr
Specialista în ecologie Sandra Lavorel, ale cărei lucrări au demonstrat serviciile oferite de biodiversitate societăţilor umane, a fost desemnată joi câştigătoarea din 2023 a medaliei de aur a Centrului Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa, unul dintre cele mai prestigioase premii ştiinţifice din această ţară, transmite AFP.

Membră a Academiei Franceze de Ştiinţe, Sandra Lavorel, în vârstă de 58 de ani, este a şaptea femeie care primeşte medalia de aur acordată de CNRS de la crearea acestei distincţii, în 1954, a precizat instituţia publică în cadrul căreia cercetătoarea lucrează de 30 de ani.

Specialista în ecologie, care a călătorit în Franţa, Australia şi Noua Zeelandă, a fost „o pionieră în definirea şi analiza serviciilor oferite de biodiversitate societăţilor umane”, a indicat CNRS într-un comunicat.

Lucrările ei ştiinţifice „contribuie la o mai bună înţelegere a problemelor de mediu”, a subliniat directorul general al CNRS, Antoine Petit, potrivit Agerpres.

Cercetătoarea a declarat pentru AFP că este „foarte mândră că poate susţine cauza biodiversităţii”. Un subiect care se extinde „dincolo de speciile ameninţate sau pe cale de dispariţie”, deoarece biodiversitatea „stă la baza unui întreg ansamblu de funcţii pentru buna funcţionare a planetei Pământ”, a adăugat ea.

Potrivit CNRS, Sandra Lavorel a demonstrat în special că „schimbările climatice şi utilizarea solurilor afectează morfologia şi fiziologia plantelor”. Lucrări de pionierat care permit în prezent „elaborarea scenariilor de evoluţie a peisajului, utile pentru politicile de amenajare”.

Cercetătoarea a fost membră a Platformei interguvernamentale ştiinţifico-politică privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES), un comitet de experţi care lucrează sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), supranumit „GIEC al biodiversităţii”, şi participă în prezent la o analiză a legăturilor dintre biodiversitate, apă, hrană, sănătate şi climă.

Potrivit cercetătoarei Sandra Lavorel, „degradarea solurilor şi utilizarea speciilor” reprezintă prima ameninţare la adresa biodiversităţii, înaintea poluării şi a schimbărilor climatice, şi estimează că această „combinaţie a acestor ameninţări este cu adevărat foarte dăunătoare”. Şi, prin urmare, necesită un răspuns la nivel global, conform sursei citate.

Guvernul francez a prezentat în iulie o strategie naţională menită să abordeze presiunile exercitate asupra biodiversităţii şi să restaureze natura.

Pentru cercetătoare, acest subiect „trebuie să constituie preocuparea tuturor sectoarelor economice, nu doar a Ministerului Mediului”. Demersurile ar trebui să se bazeze pe ideea că „natura contribuie la bunăstarea oamenilor” şi îi poate ajuta pe aceştia să se adapteze la modificări majore, cum ar fi schimbările climatice. Aceasta implică, de exemplu, o gestionare raţională a pădurilor sau o diversitate genetică a culturilor.

Lavorel şi-a exprimat speranţa că societatea „progresează în conformitate cu înţelegerea faptului că (deşi) facem parte din natură nu suntem alături de ea”.

Sandra Lavorel deţine un doctorat în ecologie şi ştiinţe evoluţioniste de la Universitatea Languedoc din Montpellier. În prezent, îşi desfăşoară cercetările la laboratorul de ecologie alpină al CNRS, Universităţii din Grenoble şi Universităţii Savoie Mont Blanc.

Medalia de aur îi va fi înmânată în cadrul unei ceremonii organizate în luna decembrie, împreună cu un premiu de 50.000 de euro din partea Fundaţiei CNRS, mai notează Agerpres.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Educației: Plata cu ora este gândită să se calculeze prin raportarea orelor de lucru la întregul salariu. Sigur că asta scade valoarea plății pe care o facem pentru o oră luată la plata cu ora, dar este un calcul corect

Ministrul Educației și Cercetării a declarat, referitor la legea Bolojan, că „plata cu ora este gândită să se calculeze așa cum se calculează și în alte domenii”. Daniel David a…
Vezi articolul
Valoarea tichetelor de creșă

De ce nu sunt plătiți profesorii de la simulările examenelor naționale 2025? Ministrul Daniel David: Simulările nu s-au plătit nici înainte. Să nu uităm că salariul pe care îl primim este un salariu pentru 8 ore pe zi

Ministrul Educației și Cercetării a fost întrebat de ce nu sunt plătiți profesorii care participă la simulările examenelor naționale, iar răspunsul acestuia a fost că „simulările nu s-au plătit nici…
Vezi articolul
Principalii indicatori pentru Educația din România

World Vision România solicită Guvernului și Parlamentului respingerea modificării legislative care ar permite redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către școli: Aceste fonduri sunt menite să ajungă în sectorul privat, neguvernamental, nu tot în bugetul gestionat de către stat / Măsura ar discrimina comunitățile vulnerabile

World Vision România solicită Guvernului și Parlamentului respingerea inițiativei legislative care ar permite redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit și către școli. Potrivit unui comunicat primit la redacție, ”propunerea…
Vezi articolul

Vizualizarea lucrării la Bacalaureat 2025 înaintea depunerii contestației, etapa introdusă în premieră la acest examen, presupune completarea și depunerea unei cereri și a unei declarații la final – procedura, plus model de cerere de vizualizare și model de contestație

O schimbare esențială în transparența Bacalaureatului are loc în 2025: pentru prima dată în România, elevii pot decide în cunoștință de cauză dacă merită sau nu să depună contestație. Prevederea…
Vezi articolul