Medicul Beatrice Mahler, profesor la cursul de comunicare cu pacienții, UMFCD: Atunci când pacientul ajunge în cabinet, are nevoie să-și spună povestea. Dacă nu vom avea timp să ascultăm pacientul, riscul de greșeală medicală crește

588 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – Mălina Norocea
Medicul Beatrice Mahler va susține din luna februarie 2025 un curs opțional de medicină narativă, pentru studenții de anul IV de la Universitatea de Medicină și Farmacie, Carol Davila din București. Cursul va ajuta viitorii medici să comunice cu pacienții și familiile acestora. „Atunci când pacientul ajunge în cabinetul unui medic are nevoie să-și spună povestea. (…)Trebuie să îi explicăm pe limbajul său într-o atmosferă de calm”, a spus Beatrice Mahler, într-un interviu pentru Radio România Cultural.
  • Medicul Beatrice Mahler a condus timp de 7 ani Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, inclusiv în perioada pandemiei și a fost recent schimbată din funcție de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

Medicul Beatrice Mahler, conferențiar doctor la Universitatea de Medicină și Farmacie, Carol Davila din București, va susține din luna februarie, un curs opțional pentru studenții de anul IV, despre cum să le vorbească pacienților.

Accentul va fi pus pe ascultare și empatie față de pacient, spune medicul Beatrice Mahler.

„Atunci când pacientul ajunge în cabinetul unui medic are nevoie să-și spună povestea. (…)Trebuie să îi explicăm pe limbajul său într-o atmosferă de calm. (…)Se spune că pacientul trebuie ascultat măcar 3 minute de la momentul în care avem prima interacțiune„, a spus Mahler.

Întrebată cum ar putea acorda medicii timp de ascultare pacienților când spitalele sunt supraaglomerate iar medicii în număr redus, ea a spus că: „Dacă nu vom avea timp să-l ascultăm, riscul de greșeală medicală crește”.

Redăm interviul integral publicat de Radio România Cultural

Conf. Dr Beatrice Mahler: O reală nevoie în acest moment în care tehnologia practic devine o necesitate în activitatea medicală. Să nu uităm că medicina este mai mult decât tehnologie și diagnostic, este vorba de interacțiune umană, e vorba de a învăța sau a ne exersa capacitatea de a asculta pacientul, de a oferi timp să vorbească despre ceea ce își supără și nu în ultimul rând, de a reuși să comunicăm în cadrul echipei din care facem parte, astfel încât persoana despre care vorbim, pacientul despre care vorbim să se simtă valorizat, respectat și nu în ultimul rând, să înțeleagă că persoana lui pentru noi este importantă.

Dincolo de aceste aspecte care țin în mare cum comunicare, medicina narativă adusă în zona medicală, practic, va ajuta studenții la medicină, studenți care deja au o pregătire pentru că vorbim de anul 4, studenți care deja au luat contact cu medicina clinică, îi va ajuta pe aceștia să facă o legătură între noțiunile pe care le-au deja dobândite din cursurile pe care le-au realizat și primii pași în ceea ce înseamnă comunicarea directă între pacient și medic. Pentru că nu este totuna cum vorbim pacienților noștri, nu este totuna cum reacționăm în momente de criză și fiecare boală, fiecare moment de boală reprezintă o criză pentru viața pacientului. Reprezintă un moment delicat, pentru el cât și pentru o familie.

Radio România Cultural: Când spuneți medicină narativă, gândul mă duce mai degrabă la o poveste. În cazul de față, cred că e vorba de povestea pacientului. De fapt, cine trebuie să spună povestea sau cine trebuie să asculte povestea? Care e exact relația?

Conf. Dr Beatrice Mahler: Relația este de schimb reciproc, de construcție care se realizează dacă pleacă de la pacient. Pentru că atunci când ajunge în cabinetul unui medic, pacientul are nevoie să spună povestea. Iar dacă noi medicii nu vom asculta povestea pacientului, cu siguranță nu vom ajunge la diagnosticul corect, consultul nostru va fi superficial, iar riscul de greșală medicală este crescut. Așa că pacientul trebuie ascultat se spune că măcar 3 minute de la momentul în care avem prima interacțiune. Ori dacă o să vă uitați pe ceas și dacă pacienții o să fie atenți să-și monitorizeze interacțiunea cu medicul, de multe ori nici măcar nu vor vorbi 3 minute pentru că au emoții. Și atunci noi, medicii, trebuie să știm cum să-i facem să depășească acele emoții ale interacțiunii directe. Pentru că prezența la medic prin informația pe care urmează să o afli despre starea ta de sănătate poate să creeze o stare de emoție care pur și simplu blochează comunicarea.

Radio România Cultural: Dar știm cu toții că medicii sunt supra-alumerați de birocratia existentă în sistem și nu mai au timp să asculte pacientul. Cum credeți că se poate rezolva această problemă?

Conf. Dr Beatrice Mahler: Dacă nu vom avea timp să ascultăm pacientul, riscul de greșeală medicală crește. Dacă nu vom avea timp să comunicăm cu pacientul despre evoluția pe care o are, despre posibilitățile terapeutice pe care le are, riscul de interacțiune nefastă sau de acuzații de malpraxis poate să crească. Pentru că noi trebuie să înțelegem și cu siguranță o mare parte din medici trebuie să înțeleagă asta. E important să aducem acest lucru în fața studentului la medicină, că pacientul are dreptul să aleagă opțiunea terapeutică. Cu excepția situației în care el este într-o formă la limită între viață și moarte, în care medicul trebuie să decidă pentru viața pacientului și este obligat să decidă în salvarea, în direcția de salvare a vieții. Orice altă decizie pe care ar trebui să o ia pacientul, el trebuie să o ia în deplinătatea cunoștințelor. Acest lucru nu se poate realiza fără să explicăm pacientului într-un limbaj pe care el să-l înțeleagă, într-o atmosferă de calm. Împreună cu familia, dacă el acceptă acest lucru, ce soluții are? Care sunt posibilitățile diagnostice? Chiar și cele mai grele diagnostice sau cele de care ne speriem tot foarte mult, trebuie și comunicate. Este responsabilitatea noastră a medicilor, să spunem asta, iar pentru cei care predăm la Facultatea de Medicină, este responsabilitatea noastră față de tinerii studenți să educăm în a respecta principii etice și de respect, în primul rând, față de omul din fața noastră, față de ființa care are încredere să vină în cabinetul nostru și să ne ofere responsabilitatea, dar în același timp și marea onoare de a putea, ca împreună cu el, să ne ajutăm să treacă peste acel moment.


2 comments
  1. O să stați voi câte două ore cu fiecare ipohondru, hai s-o văd și pe asta. Auzi, să stai să le asculți povestea… se face coada de două ori mai mare ca până acum.

    Lăsați-vă de povești de adormit copiii, că de-aia se duce, încet-încet, încrederea oamenilor. Cei care trăiesc în realitate nu mai au chef de înghițit găluști.

  2. Vorbe in vant. Si medicii au atatea hartii de facut. Stau numai cu ochii in laptop cand vorbesc cu noi si ne intreaba ca la roboti. Care empatie? Nu mai exista. Bataie de joc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Franța și Europa lansează cartografierea Universului cu 4MOST, „ochiul” telescopului VISTA din Chile: primele date arată mii de galaxii și stele analizate într-o singură noapte

4MOST, o instalație spectroscopică atașată de telescopul Observatorului european VISTA, amplasat în Chile, a furnizat primele sale analize în această săptămână, dând startul unei vaste cartografieri a unor regiuni mari…
Vezi articolul

Cursuri gratuite de securitate cibernetică și Inteligență artificială pentru elevii de 10-14 ani din mediul rural și urban mic, oferite prin proiectul Future Ready / Înscrieri deschise (P)

Future Ready – Dezvoltăm competențele generațiilor viitoare ediția 5.0 continuă să ofere copiiilor cu oportunități limitatele posibilitatea de a ajunge acolo unde își doresc. Astfel, pe durata desfășurării proiectului, participanții…
Vezi articolul

Viitorul ministru al Educației trebuie să aibă experiență la catedră și să iubească meseria de cadru didactic, spune un lider sindical: În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să le faci rău colegilor tăi

Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să…
Vezi articolul

Consilierul onorific al ministrului Educației, Radu Szekely, confruntat de o directoare de școală: Educația nu e fraierul sistemului, dar de aici s-a început, pentru că măsurile trebuiau luate înainte de 1 septembrie, când începe școala / Directoare: Este vorba despre cinism

Radu Szekely, consilierul ministrului Educației și Cercetării, a explicat duminică, 10 august, la emisiunea InfoEdu, că „educația nu e fraierul sistemului”, însă că primul pachet de măsuri fiscal-bugetare adoptat a…
Vezi articolul