Ministerul Educației și Cercetării recunoaște oficial că nu a realizat niciun studiu de impact înainte de a modifica pragul de calificare la etapele naționale ale olimpiadelor școlare

327 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos / George Călin
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) admite oficial că nu a realizat niciun studiu de impact sau analiză privind efectele deciziei de creștere a pragului de calificare la etapa națională a olimpiadelor școlare, măsură care a intrat în vigoare pe 26 noiembrie. Informația apare într-un răspuns transmis Parlamentului, ca urmare a unei întrebări privind reducerea numărului de elevi participanți la olimpiadele naționale.

Documentul este semnat de secretarul de stat Sorin Ion, din Ministerul Educației și Cercetării și face referire la proiectul de Ordin privind aprobarea Normelor metodologice pentru organizarea și desfășurarea competițiilor școlare, elaborat în baza Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Noul regulament prevede că elevii se pot califica la etapa națională a olimpiadelor doar dacă obțin cel puțin 60% din punctajul maxim la etapa județeană sau a sectoarelor municipiului București, respectiv 60 de puncte din 100, dintre care 10 puncte sunt acordate din oficiu. Măsura a fost contestată cu argumente de profesori și elevi sau foști olimpici, în perioada de dezbateri, însă fără niciun efect asupra decidenților, forma finală fiind neschimbată.

Ministerul afirmă explicit că „nu au fost efectuate studii privind costurile implicate de o astfel de decizie”, precizând că ridicarea pragului de calificare nu a avut la bază considerente financiare. Întrebarea deputatei din Opozițe era: „S-a efectuat vreun studiu de costuri/beneficii în acest sens?”

Potrivit MEC, decizia de a crește pragul ar fi fost motivată de faptul că olimpiadele școlare sunt competiții de excelență, iar participarea la etapa națională ar trebui să presupună depășirea unei limite de peste jumătate din punctajul maxim posibil.

În lipsa unei analize de impact, Ministerul susține că stabilirea acestui prag minim a urmărit asigurarea coerenței și uniformității standardelor de evaluare, prin raportare la alte momente din parcursul educațional, precum promovabilitatea unui an de studiu sau examenul național de bacalaureat.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația care să ajute în fața amenințărilor hibride trebuie să fie susținută în universități de țările membre, nu de NATO – Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, într-o dezbatere la Universitatea din București: Să ne asigurăm că experiența voastră e folosită, că și alte țări fac același lucru

Țările membre NATO, nu Alianța în sine ar trebui să fie responsabile cu finanțarea efectivă a programelor universitare care să contribuie la combaterea unor amenințări hibride și cibernetice, a spus…
Vezi articolul

Norma didactică pentru profesorii cu vechime de peste 15 ani și grad didactic I se poate reduce cu două ore săptămânal din anul școlar 2024-2025. Cererile se depun în perioada constituirii normei didactice și la începutul lunii septembrie –  proiect

Reducerea normei didactice de la 18 la 16 ore pentru profesorii cu peste 15 ani vechime în învățământ și cu gradul didactic I se va aplica din anul școlar 2024-2025,…
Vezi articolul

Ligia Deca, despre noile teste anuale de alfabetizare funcțională: Vom avea informația încă din școala primară și gimnazială în fiecare an, cât să facem intervențiile necesare, să nu mai avem 40% dintre elevi care nu sunt la nivelul funcțional pentru PISA / Ministerul pe care-l conduce are aceste date din 2012 și niciodată nu le-a folosit

Testarea anuală a „alfabetizării funcționale” a elevilor este prevăzută în proiectul legii învățământului, varianta Deca, iar rezultatele la aceste testări nu vor fi folosite pentru a pune note în catalog,…
Vezi articolul