Ministra Educației, Ligia Deca, susține că „este obligatoriu să profesionalizăm liderii educaționali”. Declarația a fost făcută săptămâna aceasta la Academia de Studii Economice (ASE), unde a participat la inaugurarea unui program de tip MBA numit Economia educației și leadership.
Aceasta și-a argumentat declarația – „în primul rând pentru că, așa cum am citit în studii – studii ale OECD, ale Băncii Mondiale, ale ONU – cea mai importantă investiție în educație este în profesori. A doua cea mai importantă investiție, atunci când vorbim despre educație și despre rentabilitatea investiției, este investiția în leadership educațional, iar acest MBA le acoperă pe ambele. Liderii bine pregătiți pot implementa strategii eficiente, pot inspira și motiva personalul, pot crea un mediu de învățare pozitiv și pot asigura că toate resursele disponibile în societate și economie pentru educație sunt de fapt direcționate către educație”.
„Acest lucru nu a fost poate experimentat suficient în ultimii ani. Avem sprijin public pentru educație, avem un sector privat, în special în educația preuniversitară, dar și un sector privat tradițional în educația universitară, dar cele două nu se armonizează întotdeauna. Cred că trebuie să abordăm leadershipul universitar și școlar într-un mod mai antreprenorial”, a încheiat Deca.
Declarația Ligiei Deca este în contradicție cu faptele sale ca ministru. În cele două mandate – primul între 3 octombrie 2022 și 12 iunie 2023 cu Guvernul Ciucă, al doilea în derulare, început pe 15 iunie 2023 în Guvernul Ciolacu – a numit din pix toți inspectorii școlari generali și generali adjuncți, majoritatea politicieni și candidați atât la alegerile locale, cât și la viitoarele alegeri parlamentare, iar aceștia la rândul lor au numit din pix toți angajații din inspectoratele școlare județene, adică inspectorii școlari și restul personalului. Asta pentru că atât Sorin Câmpeanu cât și Ligia Deca au refuzat să mai organizeze concursuri în aceste instituții din 2021 încoace.
Tot numiți din pixul inspectorilor școlari politicieni sunt și circa 1.330 de directori de școli, potrivit datelor Ministerului Educației.
Ligia Deca patronează în cele două mandate și politizarea excesivă a posturilor de directori ai Caselor Corpului Didactic și mai departe a celorlalte posturi din aceste instituții care ar trebui să se ocupe de formarea continuă a personalului din școli.
În total sunt circa 2.500 de persoane a căror funcție depinde de pixul ministrului sau al celor numiți de Ligia Deca, după cum am scris în mai multe analize, fenomen denumit de noi drept Pixiada.
Niciuna dintre instituțiile „reformate” prevăzute de legile Iohannis-Deca, nu a fost înființată sau nu are un regulament de înființare aprobat. A existat doar punerea în dezbatere a proiectelor de HG pentru înființarea Institutului de Științele Educației și a Centrului Național de Curriculum și Evaluare, abandonate după consultarea publică, în urmă cu un an.
Fragmentul video prezentat pe pagina ASE din discursul ministrei Ligia Deca este următorul:
„Sunt încântată să mă alătur astăzi evenimentului de lansare a unui program MBA cu adevărat transformator, Economics of Education and Leadership, și vreau să felicit Academia de Studii Economice din București, Banca Mondială și Ernst & Young pentru eforturile lor comune și să le urez mult succes. Cred că este un parteneriat unic în domeniul programelor de învățământ superior. Este în deplină concordanță cu filosofia noastră de a întări legăturile dintre lumea economică, lumea angajatorilor și instituțiile de învățământ superior și cred că este, de asemenea, unic deoarece acești parteneri au o tradiție îndelungată de a contribui la politicile publice din România. Sprijinul acordat de Banca Mondială acestui program demonstrează angajamentul lor instituțional de a construi capacități de elaborare a politicilor și leadership educațional în România și în regiune, subliniind totodată importanța dezvoltării unor reforme sustenabile și de impact.
Implicarea lor va fi vizibilă prin furnizarea de acces la politici educaționale globale bazate pe știință, dezvoltarea curriculei și facilitarea unui program de formare a formatorilor, care este extrem de important și cuprinzător. Sunt sigură că toți cei care vor urma atât programul de formare a formatorilor, cât și absolvenții acestui MBA vor fi într-o poziție unică pentru a deveni lideri în educație, fie în învățământul universitar sau preuniversitar, fie vor fi foarte valoroși în instituțiile publice care dezvoltă politici educaționale în România. În prezent, în contextul globalizării și al deschiderii obișnuite a lumii noastre de învățământ superior, este obligatoriu să profesionalizăm liderii educaționali. De ce dorim acest lucru și de ce în special în legătură cu economia educației? În primul rând pentru că, așa cum am citit în studii – studii ale OECD, ale Băncii Mondiale, ale ONU – cea mai importantă investiție în educație este în profesori.
A doua cea mai importantă investiție, atunci când vorbim despre educație și despre rentabilitatea investiției, este investiția în leadership educațional, iar acest MBA le acoperă pe ambele. Liderii bine pregătiți pot implementa strategii eficiente, pot inspira și motiva personalul, pot crea un mediu de învățare pozitiv și pot asigura că toate resursele disponibile în societate și economie pentru educație sunt de fapt direcționate către educație. Acest lucru nu a fost poate experimentat suficient în ultimii ani. Avem sprijin public pentru educație, avem un sector privat, în special în educația preuniversitară, dar și un sector privat tradițional în educația universitară, dar cele două nu se armonizează întotdeauna. Cred că trebuie să abordăm leadershipul universitar și școlar într-un mod mai antreprenorial”.
Redacția
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
G4Media.ro
5 comments
MBA-ul meu este experiența în școala românească timp de peste treizeci și șapte de ani!
Statul român se face că asta nu e nimic!
Așa cum un tânăr profesor găsește în școală un mediu in care să învețe (e un mod acesta prin care statul apreciază, dincolo de salariu, efortul lui), un profesor care a fost și este dedicat și care a accesat toată viața resursele lui și ale statului ar trebui să găsească în școală un mediu care să îl onoreze la nivel de decizii care se iau în raport cu activitatea lui, cât și din punct de vedere pecuniar! Ar fi un mod acesta de educare a tinerelor generații pentru respect față de profesionalism cladit în timp, pentru efort, tenacitate, reziliență, adaptare la schimbare etc.!
Ce avem în schimb? Răspunsul se poate vedea și, da, analiza la aceste cursuri, valorificând informații și comportamente (de la cel al directorului școlii la cel al societății)! Nu sunt date secrete sesizările de abuzuri din sertarele ISJ, ME!
Cum poate empatiza un inspector / un director care a primit iac’-așa un post / un curs gen cel despre care se vorbește aici și pentru care va plăti ulterior doar cu obediență) cu un om de la catedră ( care, da, după o viață in sistem, poate arăta, pentru necunoscători, ca fiind doar ,,învinețit, răblăgit, învechit , numai bun de aruncat la colț”)? Poate vor învăța la MBA unii că în acei oameni sunt valori care nu pot fi înlocuite decât tot prin alocare de timp și resurse ( adică ce au ei azi ca acumulări)! Ciclic, fără randament, până vor pune stop și vor vedea lucrurile cu alți ochi! Acela va fi momentul in care declicul se va face: nu muncim pentru a arunca la gunoi, ci pentru a valorifica puterea produsului, dacă acel produs este efortul unei generații; transformăm, multiplicăm ce am primit valoros, uman! Acesta este rolul managementului! Doar al aceluia care cunoaște, recunoaște și apoi clădește!
Dacă nu, totul va fi praf, iluzie! și bătaie de joc!
MBA e un programator destul de pretențios. De ce oare am feelingul ca vor participa toți politrucii, prostii, coruptii și cei competenți vor fi lăsați la o parte?
.. jenibil ..
Un citat demn de personajele lui Caragiale. Un lider educațional neprofesionalizat dorește să profesionalizeze liderii educaționali. Curat murdar!
Bănuiesc că se referă, când vorbește despre lideri educaționali, la ministru, secretari de stat, rectori, inspectori, directori. Dacă ei sunt neprofesionalizați, iar asta devine evident când le vezi cv-urile obedienței politice, când le analizezi frica de orice limitare a numărului de mandate, când le urmărești fuga de concursuri și numirile exclusiv politice în funcțiile subordonate, atunci ei sunt cei mai potriviți să realizeze propria profesionalizare. Și musai să o organizeze cheltuind sume infinite, eventual în orașe turistice din străinătate, astfel încât nevoia să fie satisfăcută cât mai superficial.
pai despre asta e vb , om bun.
ei sunt cei care se vor profesionaliza dar cum sa o spună public pentru că ar rezulta , logic , că sunt neprofesionali. ( de parcă nu se vede : deca _ marinăreasa , lixandru – contabil , decă – inginer silvic ( sa sperăm că e doar o coincidență de nume , daca n o fi var drept cu Ligia) . ( toți cu doctorate „politrucice” -na , că n am găsit altă rima)
deci nu e unul în minister „bazat ” , li se încâlcește limba in gura cu curiculumiculimbu pământului , ce sa mai știe ei proiectare curriculara, ei prima oara o auzit de curriculum alaltăieri.