Mintea adolescenților și tehnologia. Datele de până acum nu confirmă că problemele mintale s-ar adânci în timp, pe măsură ce sunt folosite mai mult telefonul smart, social media sau televiziunea – studiu britanic

2.016 vizualizări
Foto: © Dreamstime.com – Skypixel
Nu există, în acest moment, dovezi suficiente că folosirea tehnologiei de către adolescenți are un impact în creștere asupra sănătății mintale a acestora, potrivit unui studiu realizat de experți de la Universitățile din Oxford și Cambridge. Cercetătorii au încercat să verifice dacă, în timp, se amplifică asocierile negative dintre folosirea tehnologiilor digitale și sănătatea mintală, așa cum, până în prezent, mai mult s-a speculat la nivel științific și în dezbaterea publică, dar dovezile găsite au fost mai degrabă limitate.

În studiul menționat, autorii au examinat modul cum s-au schimbat asocierile dintre folosirea tehnologiei și diverse aspecte ale sănătății mintale pe trei eșantioane reprezentative. Aceste verificări au dus la 3 tipuri de rezultate-cheie:

  • Folosirea tehnologiei a devenit, în ultimul deceniu, asociată cu depresia într-o măsură tot mai mică
  • Folosirea social media a devenit asociată mai puternic cu o serie de probleme emoționale
  • În cinci alte tipuri de asocieri, nu s-au constatat evoluții notabile, nici asocieri diferite în funcție de sex.

Concluzia studiului este că, în acest moment, nu se poate vorbi despre dovezi ale creșterii asocierilor dintre felul cum adolescenții folosesc tehnologia și diverse aspecte ale sănătății mintale. Iar în condițiile în care cercetările de profil sunt încă recente, concluziile de orice fel în privința unei creșteri sau scăderi a impactului tehnologiei asupra sănătății mintale ar fi prematură. Autorii îndeamnă, prin urmare, companiile de tehnologie și comunitatea științifică pentru colaborări transparente și credibile pentru a lămuri aceste evoluții.

Despre nevoia de a vedea cum evoluează în timp impactul tehnologiilor

Studiul notează că în discuțiile publice efectele potențial negative ale tehnologiei au devenit un subiect dominant în pofida faptului că nu există dovezi clare care să susțină existența unor astfel de efecte sau o amplificare a acestora în timp. Autorii scriu că “deși părinții și cercetătorii sunt îngrijorați acum de impactul social media și al tehnologiilor digitale precum telefoanele mobile asupra sănătății mintale”, astfel de îngrijorări au existat, mai mult sau mai puțin întemeiat, și la apariția altor media, în istoria recentă: 

  • romanele ieftine de început de secol al 20-lea, despre care se spunea că încurajau tinerii să-și asume riscuri; caracterul imersiv al pieselor radiofonice, despre care se spunea că produc anxietate sau insomnie; apariția benzilor desenate sau a televiziunii, care ar fi trezit temeri că încurajează atitudini antisociale și determină inadaptare socială.

Autorii argumentează că, pentru a clarifica dacă o nouă tehnologie are un impact semnificativ asupra sănătății mintale, e nevoie ca impactul să fie evaluat în timp, dar și să se țină cont de modul cum acea tehnologie continuă să producă efecte după apariția uneia noi, care captează aproape total, de obicei, atenția cercetătorilor.

De aceea, în cadrul acestui studiu au fost analizate datele cu privire la interacțiunile cu smartphone-ul, cu social media, respectiv cu televiziunea, colectate în cadrul unui număr de trei mari studii periodice din SUA și Marea Britanie, începând din 1991.

Printre constatările considerate-cheie de autori:

  • În cazul depresiei, legătura cu folosirea tehnologiei a devenit mai puțin consistentă de-a lungul timpului. Nu se poate stabili, însă, o legătură cu un anume tip de tehnologie, având în vedere că această scădere a asocierii între depresie și folosirea tehnologiei s-a făcut simțită atât pentru social media, cât și pentru televiziune.
  • Cu excepția depresiei, au fost constatate asocieri foarte slabe între folosirea tehnologiei și un nivel superior al altor probleme de sănătate mintală.
  • Asocierea dintre folosirea tehnologiei și diverse probleme de comportament sau cu ideile suicidare a rămas relativ constantă în timp. În cazul social media, asocierea cu problemele emoționale a scăzut, dar asocierea televiziunii cu astfel de probleme nu a evoluat semnificativ.
  • Nu au putut fi constatate diferențe notabile între fete și băieți în evoluția în timp a legăturilor dintre diversele tehnologii și problemele de sănătate mintală.

Potrivit studiului, ideea că tehnologiile față de care oamenii nu mai manifestă îngrijorare ar fi mai puțin dăunătoare decât tehnologiile care produc îngrijorare acum nu poate fi susținută cu datele existente. Dar tiparele schimbării (creșterea asocierii între social-media și problemele emoționale, scăderea asocierii între tehnologie și depresie) sugerează că se schimbă rolul pe care îl au noile tehnologii în viața tinerilor.

Autorii spun că situația ar fi mult mai clară dacă s-ar analiza felul cum sunt folosite tehnologiile – pasiv sau activ – sau impactul diverselor lor aplicații și caracteristici.

Foto: © Dreamstime.com / Skypixel

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Totuși, dezastrul pe care il lasa retelele de socializare in mintea oamenilor este evident.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Tichete educaționale 2024

“Declarația” guvernului privind salarizarea profesorilor, publicată în Monitorul Oficial – ”soluție” dezgropată de Nicolae Ciucă din epoca Adrian Năstase: cinci ”declarații” emise de guvern și publicate în Monitor acum 20 de ani

O monitorizare realizată de Edupedu.ro a identificat, pe Portalul Legislativ, sute de documente ce conțin în titlu cuvântul “Declarație”, dar dintre acestea doar cinci au fost emise de Guvernul României…
Vezi articolul

Copiii s-au dezobișnuit să vorbească limba pe care o vorbesc în mod normal la școală, în zonele unde limba vorbită în familie este diferită de limba vorbită la școală, spune Ligia Deca, consilier prezidențial, despre carențele școlii online

„Avem carențe în ceea ce privește capacitatea copiilor de a se integra în medii sociale, de a-și exersa abilitățile care țin de interacțiune socială, emoțională și mai este un aspect…
Vezi articolul

Stimulente fiscale pentru companii și tarife pentru părinți cu posibilități, chiar și în sistemul public – propuse de OCDE ca posibile soluții de sprijin pentru dezvoltarea creșelor / Educația timpurie și școala primară trebuie să aibă prioritate în așteptata restructurare a finanțării în educație – Raportul privind Educația și Competențele din România

Resursele alocate de România educației timpurii, învățământului preșcolar și primar sunt mult sub media țărilor OCDE și trebuie întărite cu prioritate, într-o reanalizare a modelului de finanțare a educației din…
Vezi articolul

EXCLUSIV G4Media.ro: Ministrul Energiei, Virgil Popescu, și-a reciclat o carte: i-a schimbat doar titlul. În 2006 și-a publicat doctoratul, fără să menționeze că mai făcuse o dată acest lucru, în 2003. Președintele CNATDCU, profesorul Mircea Dumitru: „Un caz de practică oneroasă în materie de publicații”

Cadru didactic la Universitatea din Craiova, actualul ministru al Energiei, liberalul Virgil Popescu și-a ”reciclat” lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în anul 2000. În 2003, Popescu a inclus…
Vezi articolul

Rezultate slabe, inechitate, infrastructură precară – tablou sumbru al educației românești, prezentat într-un proiect de Strategie pentru protecția drepturilor copilului, propus de Ministerul Familiei / Măsurile propuse, formulate sumar și în termeni generici

Sistemul național de educație este “desființat”, din punct de vedere al rezultatelor și al modului cum îi formează pe copii și sprijină drepturile acestora, într-un proiect de Strategie Națională pentru…
Vezi articolul