Mintea adolescenților și tehnologia. Datele de până acum nu confirmă că problemele mintale s-ar adânci în timp, pe măsură ce sunt folosite mai mult telefonul smart, social media sau televiziunea – studiu britanic

2.012 vizualizări
Foto: © Dreamstime.com – Skypixel
Nu există, în acest moment, dovezi suficiente că folosirea tehnologiei de către adolescenți are un impact în creștere asupra sănătății mintale a acestora, potrivit unui studiu realizat de experți de la Universitățile din Oxford și Cambridge. Cercetătorii au încercat să verifice dacă, în timp, se amplifică asocierile negative dintre folosirea tehnologiilor digitale și sănătatea mintală, așa cum, până în prezent, mai mult s-a speculat la nivel științific și în dezbaterea publică, dar dovezile găsite au fost mai degrabă limitate.

În studiul menționat, autorii au examinat modul cum s-au schimbat asocierile dintre folosirea tehnologiei și diverse aspecte ale sănătății mintale pe trei eșantioane reprezentative. Aceste verificări au dus la 3 tipuri de rezultate-cheie:

  • Folosirea tehnologiei a devenit, în ultimul deceniu, asociată cu depresia într-o măsură tot mai mică
  • Folosirea social media a devenit asociată mai puternic cu o serie de probleme emoționale
  • În cinci alte tipuri de asocieri, nu s-au constatat evoluții notabile, nici asocieri diferite în funcție de sex.

Concluzia studiului este că, în acest moment, nu se poate vorbi despre dovezi ale creșterii asocierilor dintre felul cum adolescenții folosesc tehnologia și diverse aspecte ale sănătății mintale. Iar în condițiile în care cercetările de profil sunt încă recente, concluziile de orice fel în privința unei creșteri sau scăderi a impactului tehnologiei asupra sănătății mintale ar fi prematură. Autorii îndeamnă, prin urmare, companiile de tehnologie și comunitatea științifică pentru colaborări transparente și credibile pentru a lămuri aceste evoluții.

Despre nevoia de a vedea cum evoluează în timp impactul tehnologiilor

Studiul notează că în discuțiile publice efectele potențial negative ale tehnologiei au devenit un subiect dominant în pofida faptului că nu există dovezi clare care să susțină existența unor astfel de efecte sau o amplificare a acestora în timp. Autorii scriu că “deși părinții și cercetătorii sunt îngrijorați acum de impactul social media și al tehnologiilor digitale precum telefoanele mobile asupra sănătății mintale”, astfel de îngrijorări au existat, mai mult sau mai puțin întemeiat, și la apariția altor media, în istoria recentă: 

  • romanele ieftine de început de secol al 20-lea, despre care se spunea că încurajau tinerii să-și asume riscuri; caracterul imersiv al pieselor radiofonice, despre care se spunea că produc anxietate sau insomnie; apariția benzilor desenate sau a televiziunii, care ar fi trezit temeri că încurajează atitudini antisociale și determină inadaptare socială.

Autorii argumentează că, pentru a clarifica dacă o nouă tehnologie are un impact semnificativ asupra sănătății mintale, e nevoie ca impactul să fie evaluat în timp, dar și să se țină cont de modul cum acea tehnologie continuă să producă efecte după apariția uneia noi, care captează aproape total, de obicei, atenția cercetătorilor.

De aceea, în cadrul acestui studiu au fost analizate datele cu privire la interacțiunile cu smartphone-ul, cu social media, respectiv cu televiziunea, colectate în cadrul unui număr de trei mari studii periodice din SUA și Marea Britanie, începând din 1991.

Printre constatările considerate-cheie de autori:

  • În cazul depresiei, legătura cu folosirea tehnologiei a devenit mai puțin consistentă de-a lungul timpului. Nu se poate stabili, însă, o legătură cu un anume tip de tehnologie, având în vedere că această scădere a asocierii între depresie și folosirea tehnologiei s-a făcut simțită atât pentru social media, cât și pentru televiziune.
  • Cu excepția depresiei, au fost constatate asocieri foarte slabe între folosirea tehnologiei și un nivel superior al altor probleme de sănătate mintală.
  • Asocierea dintre folosirea tehnologiei și diverse probleme de comportament sau cu ideile suicidare a rămas relativ constantă în timp. În cazul social media, asocierea cu problemele emoționale a scăzut, dar asocierea televiziunii cu astfel de probleme nu a evoluat semnificativ.
  • Nu au putut fi constatate diferențe notabile între fete și băieți în evoluția în timp a legăturilor dintre diversele tehnologii și problemele de sănătate mintală.

Potrivit studiului, ideea că tehnologiile față de care oamenii nu mai manifestă îngrijorare ar fi mai puțin dăunătoare decât tehnologiile care produc îngrijorare acum nu poate fi susținută cu datele existente. Dar tiparele schimbării (creșterea asocierii între social-media și problemele emoționale, scăderea asocierii între tehnologie și depresie) sugerează că se schimbă rolul pe care îl au noile tehnologii în viața tinerilor.

Autorii spun că situația ar fi mult mai clară dacă s-ar analiza felul cum sunt folosite tehnologiile – pasiv sau activ – sau impactul diverselor lor aplicații și caracteristici.

Foto: © Dreamstime.com / Skypixel

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Totuși, dezastrul pe care il lasa retelele de socializare in mintea oamenilor este evident.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Generația 2023. Peste 50 de mii de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, adică 24% din întreaga generație / Educația a avut 16 miniștri în acești 12 ani

Generația tinerilor care au terminat clasa a XII-a în 2023 a intrat în școală la un an după ce fusese adoptată actuala lege a Educației. Pentru că era proaspăt aprobată,…
Vezi articolul

INTERVIU Profesoara Dana Lica, directoarea Centrului de Excelență din Prahova: Deciziile care se vor lua în 2026 vor impacta Educația pentru cel puțin 10 ani / Ne motivează zilnic copiii care ne așteaptă în clasă

La etajul al II-lea al Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești se află laboratorul de informatică unde, de ani de zile, elevii și profesorii continuă activitățile dedicate performanței. În…
Vezi articolul

Mai mult de jumătate din cerințele de la Evaluarea Națională 2024 – Limba română, identice cu cele de anul trecut: câmp lexical, figuri de stil, derivare, omonime, complement prepozițional și caracterizare de personaj

Cerințele de la Evaluarea Națională 2024 – Limba română au fost aproape identice cu cele de anul trecut, arată o analiză comparativă făcută de Edupedu.ro. La 10 itemi din 18,…
Vezi articolul