Mircea Bertea: Vacanța fără concediu

5.291 de vizualizări
Mircea Bertea / Foto: Arhiva personală
Sincer vorbind, nici nu știu dacă n-ar fi mai corect să spun Concediul fără vacanță sau Despre concediul doar pe hârtie din moment ce, deși oficial sunt în concediu, sunt prezent în fiecare zi la școală, cu personalul nedidactic (didacticul e în cele 62 de zile de vacanță, unii la mare, alții în Grecia, puțini prin urbea natală sau pe la bulgari! Oricum, prea mulți, în opinia mea, în vacanță prin locuri aglomerate!).

Știu, veți spune: ”Asa-ți trebuie, dacă îți place să fii director!” sau ”De ce nu te duci, dom’le, în concediu? Mai lasă școala să se odihnească și ea, că reîncepeți în curând și-ți va ajunge!” Numai că e și nu e așa. Și nu numai acum, când școala e bolnavă, în pandemie, și trebuie însănătoșită, pentru a-și putea primi în curând înzdrăvenită copiii ei. Școala ca instituție, mai ales în situația dată, nu are vacanță. Trebuie să înțelegem acest lucru, acționând ca gospodarul cel harnic și înțelept care-și pregătește iarna car și vara sanie. Pentru a putea rezista și a trece mai ușor peste nevoi.

Și, dacă e să vorbim cinstit, într-o școală adevărată directorul e (sau ar trebui să fie) gospodarul acela. Și chiar este, în sensul că există, funcționează destui directori gospodari în învățământul nostru preuniversitar. Și nu numai în municipiul Cluj-Napoca și în județul Cluj, județul cu cele mai bune rezultate școlare de ani buni, ci peste tot sau aproape peste tot în țară. Directorul, omul-cheie al școlii. Desigur, nu directorul pus sau impus, ci acela ridicat dintre oamenii ei, din etosul locului și al comunității educaționale, cu dorința de a-l sfinți, cum se spune din vechime. Sunt convins că și dumneavoastră cunoașteți asemenea oameni. Unii poate chiar ați avut sau aveți sansa să lucrați cu ei, fiind mândri și mulțumiți de șansa ce vi s-a dat.

Școlile cu asemenea directori n-au așteptat pandemia ca să se doteze cu platforme și tehnică de învățare online, lucrând de ani buni pe asemenea platforme și cu asemenea instrumente. În aceste școli existau și erau utilizate eficace și eficient tabletele școlare, laptopurile, tablele interactive, având conectivitate la internet și wifi inclusiv la sala de sport, în internat, la cantină, pe terenurile sportive în aer liber sau în grădina și parcul școlii.

Chiar există așa ceva la noi, veți întreba unii. Da, există. Există școli în care fiecare clasă de elevi de primar are în fapt două ”săli” de clasă (una pentru activățile de predare-învățare și una pentru dexterități și activități liber alese), toate dotate cu internet prin cablu și wifi, cu videoproiectoare, white și blackboard, cu terenuri și spații de joacă moderne, cu masă caldă gratuită la prânz pentru toți elevii, de la pregătitoare, la clasele a XII-a, cu cantină modernă și internat pentru elevii din alte județe și pentru elevii bursieri ai statului român din Republica Moldova, dar și cu sală de mese pentru ”pitici”, cu dormitoare pentru elevii claselor pregătitoare (clase cu program de la 8 la 17, servicii oferite gratuit de școală), cu spații de parcare pentru părinții și bunicii care aduc sau iau copiii la școală, școli în care 80% dintre elevi sunt bursieri, neexistând nicio medie anuală sub șapte și nici note scăzute la purtare etc., etc. Colegiul Național Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca este o asemena școală (vă invit să vizionați site-ul colegiului și să descărcați informațiile și imaginile la www.pedacj.ro). Și, din câte cunosc, nu suntem singurii din țară.

Cum arată planul nostru de măsuri și în ce stadiu suntem cu pregătirea noului an școlar în aceste condiții grele de incertitudine pandemică puteți vedea tot pe site-ul nostru. Pot să vă spun doar că, în situația dată, stăm foarte bine.

În acest sens, am fost întrebat nu o dată despre ”secretul” menținerii județului Cluj de ani buni în topul național al rezultatelor școlare la preuniversitar. Răspunsul e același (tot de ani buni): seriozitate, competență, colaborarea reală dintre actorii educaționali principali (școală, părinți, comunitate locală, indiferent de culoarea politică), performanță și încredere, stabilitate (la Cluj nu se numesc și nu se schimbă directorii pe criterii politice!), cu un inspectorat școlar așa cum toate ar trebui să fie (dacă ar fi vorba să fie în continuare!), în sensul că, dacă nu pot ajuta, sigur nu împiedică activitatea din școli.

În atari condiții și cu asemena preocupări este firesc să nu fim interesați de ”gâlceava” guvernului cu sindicatele pe tema cuvintelor rostite sau nu de premier despre școala-cârciumă, deși ne bucurăm că sindicatele s-au trezit din letargia vacanței la sonoritatea cuvântului ”cârciumă” și promit ceea ce, desigur, după obiceiul deja probat, nu vor realiza niciodată.

Cât despe reducerea numărului de ore și schimbarea planurilor-cadru de învățământ, tare mă tem că se va da apă la moară în continuare jocului de-a vacanța pentru majoritatea profesorilor la școală  (prin calificative la materii care nu intră la examenele naționale), sporind inegalitatea și inechitatea, inclusiv  prin continuarea salarizării unitare (de tip comunist), indiferent de performanță, a tuturor cadrelor  didactice și creând astfel condițiile optime pentru un nou tip de analfabetism școlar românesc: analfabetismul științific (știindu-se că atât la școală, cât și acasă, din păcate, se pune accentul doar pe materiile la care elevii susțin examene naționale!).

Așa că începutul de autonomie promis de autorități ca reacție la consecințele neputinței noastre pandemice sperăm să nu rămână doar prilej de rezonanță fonică, de rimă (pandemie-autonomie), ci să se constituie în fundament pentru debutul unor schimbări reale la firul și cu puterea firului ierbii noastre educaționale. Altfel, rămânem și în învățământ, precum în politică, cu Caragiale al nostru și cu celebra deviză demagogică: Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm!  Situație în care am ști cu siguranță, de pe acum, cine ar urma să scape…

_____

Despre autor:

Mircea Bertea este Directorul Colegiului Național Pedagogic “Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca, profesor asociat la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare Paris, expert al Uniunii Europene pentru Educație și Cultură.

 

Sursă Foto: Mircea Bertea / Arhiva personală


6 comments
  1. Ani de zile, inginer fiind si avand de desfasurat practica până la 1 iulie (anul trecut până la 19 iulie), am strâns vreo 20 de zile de concediu de odihna neefectuate. Legea zice ca nu imi pot fi plătite ci sa le efectueze la anul. Hm, cand?

    Totusi directorilor sau unor profesori, în cazuri „obiective”, li se plătește. Asa ca nu-i bai. Statul vă va plăti efortul.

  2. Angajatii din invatamant precum oricare altii au dreptul la concediu,care are menirea sa ii rupa de munca cotidiana, sa ii ajute sa isi incarce bateriile! Unde se duc si cum isi petrec concediile este optiunea si responsabilitatea fiecaruia, nu al unui director sau sef, oricat de performant ar fi! Legarea de „glie” a oamenilor a fost abandonata de multe secole stim noi…
    Directorii au si ei dreptul la concedii, tot pentru „incarcarea bateriilor” pentru un noi an de munca!
    Munca fara odihna este contraproductiva arata toate studiile moderne. Marile corporatii internationale iai obliga angajatii sa isi ia concedii si interzic ca acestia sa fie deranjati de la serviciu ca vre-un sef ce-si aduce aminte de ceva!
    Democratia e grea si noi suntem la gradinita! Criza actuala poate fi un regres la nivel mondial in ce priveste respectarea drepturilor democratice, daca minti infierbantate nu reusesc sa faca un echilibru corect intre libertatile democratice individuale si respectarea dreptului colectiv la sanatate.
    Atentie, uneori monstii sunt deghizati in fiinte angelice!

  3. Ce inseamna vacanta fara concediu ?
    Adica dvs aveti activitatea din scoala si vacanta ?

    Exista si concedii active, gradinaritul sau pescuitule, alergatul sau bicicleta, locurile natale si intalnirile colegiale !

    Ce inseamna fara concediu ?

    Inseamna ca puteti va reiviori si altfel, o seara de apus de soare sau un gratar !!!

    Cher Ami, Romanii fara terase si vacante AFARA nu sunt OAMENI!
    Oare MUNCA, ORDINEA si DISCIPLINA sa-i faca se reftete?

    Merci

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OPINIE Cine vrea să fie director de școală are nevoie de un masterat în politici și managementul Educației. Este diferența dintre cântatul după ureche și pe bază de note muzicale – Edmond Ciumașu, director reconfirmat în funcție la concursul din acest an

Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în școlile din România se apropie de sfârșit. Asta dacă nu vor urma o serie de procese deschise în instanță de…
Vezi articolul
Marian Preda / Foto: Agerpres

Marian Preda, rectorul Universității din București: Foarte grav la admiterea la liceu propusă este că elevii care vor pica imediat sub linie nu vor putea merge la următorul liceu / Am putea să mergem și pe modelul francez, cu examen național dar copilul să aibă un drept prioritar la liceul din proximitate

„Examenul de admitere la liceu propus în noua lege a educației nu este echitabil deloc, foarte grav este că copiii care vor pica imediat sub linie nu vor putea merge…
Vezi articolul

Citirea textelor tipărite întărește mult mai mult capacitatea de înțelegere decât citirea textelor digitale / La adolescenți și tineri, situația e diferită față de elevii de școală primară – studiu spaniol

Capacitatea înțelegerii textelor este îmbunătățită într-o mai mare măsură la citirea lor „pe hârtie” decât în format digital, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Valencia, citat de…
Vezi articolul

Copiii din România au înregistrat, în doi ani de pandemie, întârzieri de învățare de 4-6 luni, mai mari decât în cazul elevilor din Europa de Vest sau chiar din Republica Moldova – studiu McKinsey / România – întârzieri similare cu cele din Polonia, Ucraina sau mai multe țări africane

Elevii din România au înregistrat, în primii doi ani de la declanșarea pandemiei Covid-19, întârzieri de învățare de 4-6 luni, mai mult decât media pentru Europa și Asia Centrală, potrivit…
Vezi articolul