Mircea Miclea: E momentul să fie făcute foarte serios Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Ar trebui discutate și realizat un plan remedial pentru fiecare elev în parte

3.081 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: Arhiva personală
Problema de fond ascunsă de numărul foarte mare al elevilor cu medii peste 8.50 este calitatea slabă a predării. „Dacă predau prost, dau note mari ca să ascund că am predat prost”. Declarația vine de la profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației, care a precizat pentru Edupedu.ro că tezele unice pot fi parte a soluției, dar că este momentul ca Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a să fie făcute „foarte serios”.

„Ar fi momentul de-a face foarte serios Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Ar trebui discutate pentru fiecare elev în parte, realizat un plan remedial pentru fiecare. Dar fără o evaluare riguroasă nu poți face planuri serioase. Dacă nu ai o evaluare serioasă a realității, nu știi unde și cum trebuie să intervii. Acest lucru e clar în puterea Ministerului, dar Ministerul nu o face”, a atras atenția Mircea Miclea, într-un scurt interviu acordat Edupedu.ro.

Întrebat dacă soluția anunțată de ministrul Educației la această problemă a „sistemului de evaluare irelevant”, și anume ridicarea de la 8.50 la 9.50 a pragului de la care elevii vor lua bursă de merit, va rezolva problema de fond, Miclea a afirmat că „nu va rezolva, pentru că se menține cauza: prestația didactică slabă va continua să fie mascată sub o notare foarte generoasă a elevilor. Trebuie remediată cauza. Ceea ce se rezolvă acum prin această decizie [de a ridica la 9.50 pragul pentru bursa de merit – N.Red.] este de a conserva bugetul Ministerului Educației. Este o problemă economică. Dar nu rezolvă cauza: și anume această camuflare a prestației didactice sub note mari”.

„Ce trebuie făcut este o intervenție pentru a îmbunătăți prestația didactică prin metode online sau clasice și prin standarde clare de notare. Lucruri care sunt în lege de mai bine de 10 și de care nu s-au ocupat”, a continuat Mircea Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fost ministru al Educației.

Citește interviul integral aici: INTERVIU Mircea Miclea critică dur intrarea în online a școlilor cu sub 60% angajați vaccinați: Măsură greșită care penalizează elevul pentru o problemă a profesorului și stimulează practica de a da note pe cunoștințe puține, pentru a ascunde calitatea slabă a predării
Calendar Evaluări Naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a 2022

Evaluarea competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a:

  • Scris — Limba română — 10 mai 2022 
  • Scris — Limba maternă — 10 mai 2022 
  • Citit — Limba română — 11 mai 2022 
  • Citit — Limba maternă — 11 mai 2022 
  • Matematică — 12 mai 2022 
  • Scris-Citit — Limba română pentru minoritățile naționale — 13 mai 2022

Evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a

  • Limba română — 17 mai 2022 
  • Matematică — 18 mai 2022 
  • Limba maternă — 19 mai 2022

Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a:

  • Limbă și comunicare — 25 mai 2022 
  • Matematică și Științe ale naturii — 26 mai 2022
Citește și:
La ce folosesc Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și de ce nu sunt folosite de profesori, școli și minister, potrivit lui Mircea Miclea, cel care le-a introdus în Legea Educației
VIDEO Evaluările Naționale de la clasele a VIII-a, a II-a, a IV-a și a VI-a vor fi evaluări standardizate, corectarea va fi digitalizată, anunță ministrul Educației: Avem fișa de proiect cu fonduri europene deja scrisă, va trebui să achiziționăm echipamentele și să formăm cadrele didactice

4 comments
  1. Stimate domn, ce plan remedial se poate realiza atunci când se termină clasa a IV-a ? Ce anume se dorește cu aceasta „evaluare” la sfârșitul clasei a IV-a ? Este ca și cum ai dori sa resuscitezi mortul ! Clasele I-IV sunt fundamentale pentru ceea ce va urma in gimnaziu ! Daca un copil are lacune majore în ceea ce privește noțiunile elementare / de baza, atunci când finalizează clasa a IV-a cu cine va lucra / exersa ca sa le remedieze ?

  2. Desigur predarea proasta e singura explicatie pt nivelul slab de pregatire al elevilor si notele umflate…. Asta inseamna judecata trunchiata. Mai pui si in aceeasi oala pe toti.
    Am observat ca de cele mai multe ori profesorii sunt cei incriminati pt neajunsurile inv. romanesc iar elevii sunt mereu pusi intr-o lumina buna. Ei bine, daca dovedesti ca profesorii sunt slab pregatiti, cum poti remedia situatia? Sau doar dai un diagnostic? Iar daca diagnosticul e gresit, nu cumva perpetuezi aceeasi stare de fapt precara? De multe ori vorbesc despre inv. persoane din afara sistemului, care nu se confrunta zilnic cu realitatea scolara, a.i. suntem bombardati de tot felul de „analize” nerealiste! Am mai spus-o, elevii sunt primii vinovati, nimeni nu mai acorda timp invataturii, exista tot felul de activitati moderne, studiul devenind desuet pt elevii nostri, iar cumintenia invataturii nu se mai potriveste cu valorile unei societati bazate pe darzenie si smecherie de cartier. Chiar nu se vede?? Daca nu ar fi asa, cum se explica rezultatele proaste la toate examenele, dat fiind biblioteca de soft educational, multitudinea de resurse educationale online, abundenta de informatie la tot pasul (pe care noi, profesorii traditionali, nu o aveam la dispozitie in perioada scolaritatii)?
    Iar niste elevi ‘badarani’ si superficiali pun presiune pe profesori sa li se umfle notele, fie printr-un limbaj virulent si ireverentios (pe romaneste, tupeu si grosolanie), fie prin revolta de grup (stresul si umilirea profesorilor au devenit la ordinea zilei). Ca sa ii dau dreptate si dlui Miclea… da, la asemenea elevi nici predare de calitate nu se mai poate face (nu mai ai cu cine, poate de dragul de a vorbi singur:).
    Invatamantul e defect: nu numai calitatea umana este deficitara, badarania romaneasca, nedisciplinarea animalitatii descatusate, inflatia tehnolgiei, ci si ethosul social specific, mentalitatea potrivnica educatiei, sistemul permisiv, prost administrat (ministrul actual nu are nicio idee radicala sau viziune, ci doar masuri organizatorice precum structura anului scolar). Elevii de azi nu mai acorda nicio importanta studiului – este o mentalitate de grup -, vor doar „mura in gura” (de aici si meditatiile). Solutii ar fi; ma intreb insa daca nu cumva scoala s-a mutat pe calculator (performanta nu se mai poate realiza decat individual) iar scoala fizica a ramas doar o socializare si o masura de ocupare a timpului pana la perioada in care salvarea e armata (la baieti). Am ajuns la o etapa „avansata”: prostii conduc si nu stiu ca o fac prost!

  3. Numai idei pestrițe aveți. La o clasa de 30+ cine sa facă pentru fiecare elev în parte?Avem resursa umană pentru toată treaba asta sau eu centre, eu dau cu capul? Și de salariile alea care sunt date ilegal de mici nu vad sa zică cineva ceva. Avem facturi, avem cheltuieli, totul s-a scumpit. Ma mai interesează pe mine aiurelile voastre când eu nu ma ajung cu banii.

  4. Bine ca e prestatia didactice proasta si se ridica notele doar pt burse. Probabil ca dansul ridica notele studenților, daca gândește asa. La clasa mea din acest an niciun elev nu are peste 9.50 pe primul semestru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INFOGRAFICE Ce spun directorii de școli vs. ce spun rezultatele PISA 2022: Diferențe majore urban-rural în performanțele elevilor, în timp ce directorii nu raportează diferențe semnificative privind personalul didactic sau dotările / Plus: nu sunt diferențe în rezultatele la Matematică între elevii din școli cu resurse și cei din școli cu deficit de resurse

Raportul național PISA 2022 relevă o situație ieșită din comun în cazul României, când vine vorba despre modul cum se reflectă dotările școlilor în rezultatele elevilor din urban și rural…
Vezi articolul

Antireforma Deca-Iohannis în universități: Peste 50% dintre rectorii aleși în valul 2023-2024 au depășit pragul „legal” de două mandate, iar un sfert au ajuns la al patrulea mandat / Trei din cinci rectori nu au avut niciun fel de concurență

Ultimul val de alegeri în universitățile românești, declanșat la finalul anului trecut și aflat acum pe ultima sută de metri, confirmă că una dintre problemele-majore ale sistemului românesc de învățământ…
Vezi articolul

Tabloul dezechilibrelor din școala românească, într-un raport al Comisiei Europene: bani prea puțini, sprijin cvasiinexistent pentru elevii din mediile dezavantajate, lipsă de putere pentru școlile sărace

Accesul inegal al elevilor la învățătură, exacerbat de criza corona și trecerea la școala online, pune presiune pe autoritățile române să acționeze cu măsuri concrete în sprijinul elevilor defavorizați. Cât…
Vezi articolul

BREAKING Ministerul Sănătății a relaxat normele pe baza cărora școlile și grădinițele obțin autorizația sanitară de funcționare, în condițiile în care 20% dintre unități nu au așa ceva. Apa potabilă de la rețea, înlocuită cu dozatoare. Modificarea apare în prima zi a campaniei electorale

Ministerul Sănătății a relaxat normele pe baza cărora școlile și grădinițele obțin autorizația sanitară de funcționare, în condițiile în care 20% dintre unități (aproximativ 3.500) nu au așa ceva, potrivit…
Vezi articolul

Viitorul digital al învățământului superior: universitățile au acționat bine în pandemie, dar pentru programe online sustenabile au nevoie de mult mai multe resurse tehnice, educaționale și financiare – raport al Comisiei Europene

Instituțiile de învățământ superior au dovedit, pe parcursul pandemiei Covid-19, o capacitate foarte mare de adaptare la modelele digitale de predare, însă au nevoie de foarte multe resurse suplimentare și…
Vezi articolul