Muzica nu ar trebui tăiată din planurile-cadru pentru liceu, pentru că reducerea orelor amenință locurile de muncă ale profesorilor și afectează formarea elevilor, susțin universitățile de profil / Instituțiile cer introducerea instrumentelor muzicale în școli, coruri sâmbăta și jazz-pop la vocațional

Mai multe instituții din domeniul educației muzicale din România au transmis Ministerului Educației un memoriu privind planurile-cadru pentru liceu, sub formă de pachet de documente cu observații și propuneri, obținut de Edupedu.ro. Semnatarii atrag atenția asupra rolului educației muzicale în formarea tinerilor și formulează mai multe propuneri pentru menținerea și extinderea acesteia în învățământul liceal, inclusiv dotarea școlilor cu instrumente muzicale și ore de jazz-pop la vocațional.

• Este vorba de poziția reprezentanților de la Universitatea Națională de Muzică din București, Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR).

Instituțiile semnatare subliniază că muzica nu este doar o disciplină artistică, ci contribuie la „dezvoltarea holistică” a elevilor, implicând „corpul, intelectul și afectivitatea”, așa cum arată cercetările recente în domeniul Cogniției muzicale. În memoriul transmis, se menționează că reducerea drastică a orelor de Educație muzicală propusă în planurile-cadru „impietează asupra calității învățământului liceal” și „diminuează competențele transversale pe care angajatorii le consideră astăzi esențiale”​.

„Prezența în trunchiul comun al claselor XI-XII a disciplinei Educație muzicală ca disciplină inclusă în Educația artistică (caz în care se poate lucra pe grupe, în funcție de opțiunile elevilor) va conduce la păstrarea locurilor de muncă ale profesorilor de muzică, altminteri periclitate de actualele propuneri”, atrag atenția universitățile de profil – documente integral mai jos.

Potrivit documentului în care sunt prezentate argumente științifice care susțin importanța muzicii în educație, „muzica activează TOATE regiunile neuronale (motoric, perceptiv, emoțional, memorie de diverse tipuri, rațiune – prin proporțiile din muzică, tiparele în evoluție etc.), care ajung să interacționeze, fapt ce explică acțiunea complexă a muzicii asupra întregului organism uman”​. De asemenea, sunt evidențiate efectele benefice ale muzicoterapiei asupra unor afecțiuni precum autismul, sindromul Down, Alzheimer sau depresia​.

Dintre remarcile generale:

• „Propunerile detaliate privind educația muzicală în învățământul liceal au în vedere necesitatea unor măsuri precum: prezența în trunchiul comun al claselor IX-X a disciplinei Educație muzicală ca disciplină de sine-stătătoare, și totodată, prezența în trunchiul comun al claselor XI-XII a disciplinei Educație muzicală ca disciplină inclusă în Educația artistică (caz în care se poate lucra pe grupe, în funcție de opțiunile elevilor), ceea ce va conduce la păstrarea locurilor de muncă ale profesorilor de muzică, altminteri periclitate de actualele propuneri, precum și încurajarea performanței formațiilor artistice școlare, prin includerea orelor din extracurricular destinate pregătirii acestora în încadrarea cadrelor didactice, ceea ce ar permite remunerarea acestora”.

• „Considerăm că este absolut necesar ca, în ciclul primar din învățământul de masă, disciplina «Muzică și mișcare» să fie încredințată profesorilor cu studii superioare de specialitate, așa cum este cazul altor discipline, precum Educație fizică, Limbi moderne sau Religie. Spre deosebire de celelalte arte, muzica are o codificare specifică (scris-cititul muzical), ce se poate deprinde doar pe parcursul multor ani de pregătire. În condițiile în care actuala pregătire a învățătorilor nu le asigură acestora competențele muzicale minime necesare în această privință, schimbarea pe care v-o propunem este stringentă mai ales pentru clasele III-IV, unde sunt abordate elemente de scris-citit muzical”.

Păstrarea și extinderea orelor de muzică în liceele de masă

Profesorii de la universitățile artistice argumentează și necesitatea menținerii Educației muzicale în trunchiul comun pentru clasele IX-X și în cadrul disciplinei Educație artistică la clasele XI-XII. Se precizează că „alocarea unei ore la două săptămâni pentru o disciplină (Educație muzicală și Educație vizuală) impietează asupra eficienței procesului didactic” și că, în realitate, elevii ar ajunge să aibă doar „circa 10 ore de predare într-un an școlar”​.

Tot în același document, semnatarii propun reintroducerea unei prevederi prin care să se permită organizarea ansamblurilor corale în afara orarului zilnic sau în zilele de sâmbătă, aceste activități urmând să fie incluse în norma profesorilor​.

Modele moderne de predare pentru Educația muzicală

Instituțiile semnatare susțin și integrarea unor metode moderne de predare, inspirate din sistemele educaționale occidentale. Printre propunerile formulate se numără:

• Creșterea ponderii activităților aplicative, astfel încât elevii „să aibă prilejul să cânte (vocal și instrumental) și să exploreze muzica într-un mod creativ, inclusiv prin improvizație”​;

• Utilizarea instrumentelor muzicale în școli, chiar și a unor variante simple precum tamburine, castaniete sau blockflöte, pentru a face educația muzicală mai accesibilă și mai atractivă​;

• Asocierea muzicii cu mișcarea, conform unor metode recunoscute internațional (Dalcroze, Orff, Kodály), pentru a facilita învățarea și receptarea conceptelor muzicale​.

Propuneri pentru învățământul vocațional: Jazz și muzică pop

În ceea ce privește învățământul vocațional, universitățile au o propunere de modificare a planurilor-cadru pentru liceele de muzică, astfel încât să fie inclusă și o secțiune dedicată instrumentelor de jazz și muzicii pop. Semnatarii subliniază că „formarea instrumentiștilor de jazz este complet neglijată” și că trebuie introdusă o subsecție nouă, similară celei existente pentru canto jazz/pop​.

Printre modificările propuse se numără:

• Înființarea unei subsecții „Instrumente jazz – muzică pop” pentru elevii care doresc să studieze pian, clarinet, saxofon, trompetă, contrabas, chitară bas, chitară electrică sau percuție-baterie​;

• Introducerea unor discipline noi, precum „Introducere în istoria jazzului și muzicii pop” și „Elemente de teoria jazzului”​;

• Modificarea planurilor de învățământ, astfel încât elevii care studiază jazz și muzică pop să beneficieze de o pregătire similară cu cea a cântăreților de muzică clasică​.

DOCUMENT DESCARCĂ Memoriul cu propunerile universităților de muzică pentru planurile-cadru de liceu 2025:

• DOCUMENT DESCARCĂ Anexa 1 – analiză comparativă planuri-cadru:

DOCUMENT DESCARCĂ Anexa 2 – Argumente în sprijinul educației muzicale:

• DOCUMENT DESCARCĂ Anexa 3 – Propuneri pentru învățământul de masă:

• DOCUMENT DESCARCĂ Anexa 4 – Noi modele de educație muzicală:

• DOCUMENT DESCARCĂ Anexa 5 – Propuneri pentru învățământul specializat:

Foto: © Franz1212 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.