Nerespectarea obligațiilor legale privind bugetul educației, pe tot parcursul ultimului deceniu, arată că aceasta „nu reprezintă o prioritate pentru conducerea statului român” – Analiza Alianței organizațiilor studențești în baza alocărilor bugetare pentru educație în 2015-2024

1.382 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Bugetul alocat educației rămâne departe de țintele stabilite prin lege în ultimii zece ani, fie că este vorba despre 6% din PIB, fie de 15% din bugetul general consolidat, ceea ce înseamnă că respectarea acestor obligații legale privind finanțarea educației „nu reprezintă o prioritate pentru conducerea statului român”, apreciază Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Aceasta a realizat o analiză a evoluției bugetului alocat educației în ultimul deceniu și apreciază, în baza datelor adunate, că atitudinea autorităților, în acest moment, este un „aspect îngrijorător, având în vedere provocările cu care ne confruntăm”.

În analiza sa, ANOSR arată că situația se menține în pofida faptului că „produsul intern brut a crescut anual și aceeași tendință o vedem și în ceea ce privește bugetul general consolidat”.

Redăm integral analiza transmisă vineri de ANOSR:

România se află printre țările care investesc cel mai puțin în educație

În 2022, cel mai ridicat nivel al cheltuielilor publice pentru educație în raport cu produsul intern brut dintre țările UE a fost observat în Suedia (6,9 %), urmată de Belgia (6,2%), Finlanda (6,0%) și Danemarca (5,9%). România se află pe ultimele poziții, înregistrând printre cele mai scăzute cheltuieli publice pentru educație în raport cu PIB (2,9%), conform datelor eurostat.

Produsul intern brut (PIB) al României a avut o creștere constantă de-a lungul anilor, având o valoare de 712.658.500.000 (712 miliarde) de lei în 2015 și depășind 1.000 de miliarde de lei în 2020.

Fig. 1 – Evoluția PIB în România

Până în anul 2023, când a fost adoptată Legea învățământului superior nr. 199/2023, în legea anterioară, adoptată în anul 2011, Legea educației naționale nr. 1/2011, era reglementat faptul că educației i se alocă de la bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut, iar în ceea ce privește cercetarea, minimum 1% anual.

Totuși, bugetul alocat educației nu a atins niciodată procentul de 6% din produsul intern brut, existând anual alocări care nu par să respecte o regulă sau să urmeze o strategie de atingere a procentului respectiv.

Fig. 2 – Evoluția bugetului Ministerului Educației

Din datele existente în spațiul public, respectiv execuțiile bugetare ale Ministerului Educației, observăm că procentul maxim atins în perioada 2015 – 2024 în ceea ce privește valoarea bugetului alocat a fost de 3,3% din PIB în anul 2024.    

Fig. 3 – Valoarea bugetului ME în raport cu PIB

După ce a fost adoptată Legea învățământului superior nr. 199/2023, prevederea legată de 6% din produsul intern brut a fost eliminată, fiind adăugat un articol cu același scop, de a exista o regulă în ceea ce privește finanțarea educației. 

Este vorba despre articolul 147 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, care prevede faptul că 15% din cheltuielile bugetului general consolidat reprezintă anual valoarea finanțării cheltuielilor din învățământul preuniversitar și superior, cu toate componentele. 

Articolul a fost prorogat pentru anul 2026 în urma adoptării ordonanței trenuleț, O.U.G. 156/2024, aceeași ordonanță în urma căreia transportul studenților a fost limitat pe ruta domiciliu – centru universitar.

Fig. 4 – Evoluția anuală a bugetului general consolidat

Deși bugetul general consolidat a menținut un trend crescător, asemănător produsului intern brut, semnalăm același aspect menționat și în analizele anterioare, creșterea finanțării acordate educației a fost la latitudinea curentului politic, respectarea legii reprezentând de fapt o țintă opțională, care nu se află pe agenda tuturor decidenților.

Fig. 5 – Evoluția bugetului ME, bugetul general consolidat și PIB

În 2024, România a fost printre regiunile din UE cu cele mai scăzute ponderi ale ratei de absolvire a învățământului terțiar în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani. În ceea ce privește acest aspect, ținând cont de tendința pe termen lung din 2014, rata a crescut în aproape toate țările și cu peste 7,2 puncte procentuale la nivelul UE. Excepțiile sunt România, Ungaria și Finlanda, unde s-a înregistrat o scădere în perioada 2014-2023. Se așteaptă ca tendințele pozitive în ceea ce privește numărul de noi admiși (studenți înscriși pentru prima dată în învățământul terțiar) să susțină această creștere și să ajute UE să își atingă obiectivul pentru 2030 de cel puțin 45%, dar care este acum la doar 1,9 puncte procentuale distanță.

Așadar, deși datele din domeniul educației nu sunt îmbucurătoare, iar produsul intern brut a crescut anual și aceeași tendință o vedem și în ceea ce privește bugetul general consolidat, observăm cum cu toate acestea, respectarea obligației legale de a acorda educației finanțarea asumată deja printr-o a doua lege nu reprezintă o prioritate pentru conducerea statului român, aspect îngrijorător, având în vedere provocările cu care ne confruntăm.”

Foto: © Tero VesalainenDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Se vede interesul societății pentru educație și din textul de mai sus!

  2. Nu vor fi respectate niciodata, pentru xa nu bor fi babi. Decat sa dam legi populiste, mai bine abrogam acele prwvederi din legi. Bugetul Educatiei va fi cat isi va permite statul sa cheltuiw, nu cat e stipulat populist intr-o lege.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Președintele Ungariei a comparat anexarea Crimeei cu Tratatul de la Trianon prin care Transilvania revenea României: Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns minoritari, că li s-au luat școlile şi s-a făcut tot posibilul ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat

Președintele Ungariei, János Áder, a comparat, luni, anexarea Crimeei de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, încheiat la finalul Primului Război Mondial, prin care Transilvania revenea României, transmite hirado.hu,…
Vezi articolul

„Epoca de aur” a universităților din Anglia ar putea să ia sfârșit, avertizează președintele forului de reglementare a învățământului superior din această țară / Apel pentru înlăturarea restricțiilor pentru vizele pentru studenții străini

„Epoca de aur a învățământului superior” din Anglia ar putea lua sfârșit, din cauza unei multitudini de factori, dar eventuale măsuri pentru combaterea crizei de finanțare cu care se confruntă…
Vezi articolul

INTERVIU Definiția partidului extremist și comportamentul acestuia, explicate de profesorul Florin Muller: Partidul extremist își mobilizează toate resursele pentru a stigmatiza presa critică la adresa sa prin atribute precum „antinațională”, „antiromânească”, „vândută străinilor”

Care este definiția unui partid extremist și cum îl putem recunoaște? Cum se raportează acesta la instituțiile statului și cum se raportează la presă? Sunt întrebări pe care EduPedu.ro le-a…
Vezi articolul

Tudorel Toader îndreaptă Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” spre Rusia. Analist de politică externă: ”O deschidere nepotrivită de transfer către o zonă care nu transmite valorile pe care le împărtășim”

În ultima perioadă, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași a anunțat demararea mai multor proiecte de colaborare cu instituții academice din Rusia sau din zone aflate sub influență rusofonă. Insistența…
Vezi articolul