Niciun cercetător din România printre cei peste 130 de câștigători ai unor fonduri de 20 de milioane de euro, alocate pentru punerea în practică a realizărilor științifice, în a doua rundă a unei competiții a Consiliului European de Cercetare

[jp_post_view]
Foto: © Dreamstime.com
Consiliul European de Cercetare a anunțat, joi, câștigătorii celei de-a doua runde a unei competiții prin care acordă sprijin cercetătorilor europeni care doresc să-și pună în aplicare realizările științifice. 134 de proiecte au fost selectate în cadrul acestei competiții, în care fiecare grant are o valoare de 150.000 de euro. Pe lista de câștigători nu figurează, însă, niciunul din România.

Scopul granturilor este de a-i ajuta pe beneficiari ”să reducă decalajul dintre rezultatele cercetărilor lor de pionierat și fazele preliminare ale comercializării lor”. Aceasta este a a doua rundă de alocări în cadrul acestei competiții, în care, în total, sunt acordate 245 de granturi cu o valoare totală de 36,75 milioane de euro. Schema de finanțare face parte din programul Horizon Europe.

  • Lista câștigătorilor din această a doua rundă poate fi consultată aici

Nici pe lista de câștigători ai primei runde România nu figurează printre țările gazdă ale proiectelor/cercetătorilor care au câștigat.

Cei 1434 de câștigători din această a doua rundă provin din 20 de țări europene. Țările cu cea mai puternică prezență sunt Germania, Italia și Olanda (15 câștigători fiecare), urmate de Spania și Marea Britanie (câte 14), Israel (12), Belgia (11), Franța (10), Danemarca (6), Austria (5), Suedia (4), Irlanda (3), Finlanda și Norvegia (câte 2), Croația, Cehia, Cipru, Polonia, Portugalia și Turcia (câte 1).

Photo 102911927 © ChormailDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Din păcate, există un fenomen privind aceste aplicații ERC….mulți cercetători români din diaspora îi descurajează pe colegii din țară să aplice la granturi ERC, spunându-le că nu sunt suficient de buni. Acest fenomen este cauzat de un anumit elitism, de experiențele personale dificile ale celor care au reușit, dar și de o mentalitate de tip „crabul în găleată”, unde succesul altora este văzut ca o amenințare. În loc să ofere sprijin și mentorat, unii cercetători preferă să taie elanul celor care încearcă. Lipsa unei culturi de mentorat și neîncrederea în instituțiile din România amplifică această problemă.

  2. Pe ERC Proof of concept nu prea e loc pentru cercetătorii romani dintr-un motiv simplu: aceștia nu prea accesează celelalte tipuri de granturi ERC, care sunt o condiție pentru accesul la PoC.

    Despre aceste granturi „help ERC grant-holders bridge the gap between their research and the earliest stage of a marketable innovation”

    Asadar, nu e mare filozofie. Când România va avea tone de cercetători pe celelalte granturi ERC, România va putea spera si la acest tip de granturi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Paradoxul cadourilor pentru educatoare și profesori la privat, explicat de un psiholog și un antropolog. De unde vine febra cadourilor dezbătute pe Whatsapp?

Câți bani punem pentru doamna și ce luăm? “Atențiile” pentru profesori și educatoare monopolizează zilele acestea discuțiile dintre părinți, pe grupurile de Whatsapp. Iar febra strânsului de bani pentru profesori…
Vezi articolul

Institutul pentru Fizica Pământului a instalat trei staţii seismice în zona Salinei Praid, pentru a înregistra vibraţiile cauzate de eventuale prăbuşiri sau mişcări interne ale masei de sare şi sol

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a amplasat, la Salina Praid, trei staţii seismice pentru a înregistra vibraţiile cauzate de eventuale prăbuşiri sau mişcări interne ale masei de sare…
Vezi articolul

Abia la peste 750 de absențe pentru un elev de gimnaziu și la peste 540 pentru un elev din clasele primare directorul este obligat să anunțe serviciile de asistență socială privind riscul de abandon școlar – măsură pusă de Ministerul Educației în ROFUIP 2024

Dacă un elev lipsește „cel puțin 75% din numărul de ore de curs prevăzute într-un an școlar la disciplinele/modulele respective”, directorul este obligat să anunțe serviciile de asistență socială, potrivit…
Vezi articolul