Noile standarde minimale propuse pentru titlurile de conferențiar și profesor în domeniile Sociologie, Științe Administrative și ale Comunicării nu includ indicatori pentru componenta didactică / Era nevoie de o dezbatere mult mai largă – Memoriul unei Facultăți a Universității Al. I. Cuza din Iași

[jp_post_view]
Foto: © Hurricanehank | Dreamstime.com

Standardele minimale pentru acordarea titlurile de conferențiar și profesor universitar, diploma de doctor și atestatul de abilitare propuse într-o serie de domenii asociate sociologiei și aflate în dezbatere până la sfârșitul săptămânii trecute ar fi avut nevoie de o perioadă mai lungă de dezbatere „largă și constructivă”, afirmă reprezentanții Facultății de Filologie și Științe Social-Politice a Universității Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iași. Aceștia au transmis, săptămâna trecută, ministrului Educației, Ligia Deca, un memoriu în care ridică o serie de obiecții și propun schimbări în privința standardelor respective, memoriu transmis ulterior și redacției Edupedu.ro.

Documentul, aparținând Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane din cadrul UAIC, pune în discuție standardele minimale propuse de Comisia de Sociologie, Științe Administrative și Științele Comunicării din cadrul CNATDCU. 

În ceea ce privește memoriul Facultății ieșene, acesta face o serie de recomandări și exprimă, la rândul lui, o serie de critici privind felul cum au fost elaborate standardele.

Pe de o parte, el arată că, în condițiile în care modificările vor „avea un impact major”, „este absolut necesară o mult mai susținută consultare a comunității academice, precum și stabilirea unui interval rezonabil de timp, de minim 18 luni, după care aceste noi criterii să intre în vigoare”. Memoriul spune că, în schimb, consultarea adecvată a comunității academice „a lipsit cu desăvârșire fiind impuse o serie de criterii fără niciun fel de argumentare sau de explicare a principiilor care au stat la baza delimitării acestora”.

Iar principala obiecție ridicată de reprezentanții facultății menționate spune că una dintre componentele parcursului academic, anume componenta didactică, este ignorată în standarde: 

  • „În elaborarea prezentelor observații și propuneri, am pornit de la premisa că parcursul profesional academic este compus din trei elemente esențiale, ce pot contribui la dezvoltarea în carieră: (1) componentă didactică, (2) componenta de cercetare și (3) componenta instituțională. Din păcate, în noile standarde propuse nu există nici un indicator care să vizeze componenta didactică, în condițiile în care standardele vizează și pozițiile didactice de conferențiar și profesor.”
Observațiile și propunerile Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice – Departamentul de Sociologie, UAIC, pe larg:

Foto © Hurricanehank | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


5 comments
  1. România educată de suplinitorul de fizică.

  2. La multe specializări evaluarea activitatii didactice are o pondere minimă sau nu e considerată, deși rolul dascălului ( profesorului, conferențiar, etc) este în primul rând activitatea didactică. Se pune un accent major însă pe activitatea de cercetare…… Se pun boii în spatele carului!

  3. Cineva indignat de demersul facultății ieșene dezvăluie unul din mobilurile noilor standarde propuse: accederea în sistemul universitar, la titlurile de conf. și prof., a celor care lucrează în cercetare. Ceea ce este corect, până la un punct. După acest punct, intervine premisa incorectă. Cercetătorii din diverse institute și centre au în normă doar activități de cercetare, pe când cadrele didactice din universități au în normă în principal activități didactice (cursuri, seminarii, stagii de practică), tutoriat cu studenții, plus dosare ARACIS, RNCIS, plus etc. etc. Ca urmare, corect ar fi ca punctajul minimal cerut pentru ocuparea unui post de conf. sau prof. să fie cu cel puțin o treime mai mare pentru candidații provenind din cercetare decât pentru candidații care provin din universități. Tocmai pentru că, făcând doar cercetare, cei din structurile de cercetare pot accesa proiecte și pot publica (ar trebui să publice) mult mai frecvent în reviste de prestigiu, ceea ce le aduce punctaje mari, în termen scurt.

  4. Acestea sunt , de regula, atacuri ale specialistilor slab pregatiti! Se scrie clar ca universitatile pot pune criterii suplimentare atat stiintifice cat si didactice, deci nu avea sens sa fie trecute criterii didactice in aceste conditii propuse de CNATDCU. In plus, daca se pun criterii didactice (zeci de cursuri si sute de indrumatoare sau culegeri de exercitii aiurea!) atunci specialistii foarte buni care lucreaza in cercetare nu mai pot candida la posturi in universitati. Acesti universitari care propun asemenea aiureli, de exemplu, criterii didactice, concureaza, de regula pe sistemul: omul si postul! Nu este o concurenta reala la concursurile de conferentiar si profesor! Pana cand vom accepta aceasta anomalie in concursurile universitare? De ce trebuie toti sa promoveze daca nu au suficienta activitate stiintifica si nu pot indruma doctoranzii? Nu-i suficient sa aiba activitate didactica si aceea mediocra (daca nu scrii lucrari bune, nici indrumare serioasa pentru masterat si doctorat nu poti face)!

    1. Stimate domnule profesor, situatiile difera in functie de profil. Uneori GB Shaw are dreptate: He who can, does; he who cannot, teaches…Apropo de profesori

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cea mai bună universitate din România, Babeș-Bolyai, este pe locul 260 în Europa și pe 15 în Europa Centrală și de Est, în clasamentul QS World University Rankings – Europe 2024 / Doar două instituții românești în prima jumătate a ierarhiei europene

Cea mai bună universitate din România, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, se situează pe poziția 260 dintr-un total de 688 de universități luate în considerare în cel mai nou clasament…
Vezi articolul

ASE București și Universitatea de Medicină Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca – din nou singurele universități românești din top 1000, în clasamentul Times Higher Education 2023. Majoritatea instituțiilor românești, în coada rankingului global / Top 3: Oxford, Harvard, Cambridge

Numărul universităților românești incluse în cea mai nouă ediție a clasamentului Times Higher Education al celor mai bune universități din lume – ediția 2023, publicată astăzi – a crescut la…
Vezi articolul

Facultatea de Litere a Universității din București, după ce Mircea Cărtărescu a fost respins de academicieni: Se dovedește din nou că vocile specialiștilor nu sunt ascultate. Au câștig de cauză manipularea, denigrarea și atacurile la persoană, chiar și la acest nivel

Facultatea de Litere a Universității din București (FL-UB) și-a exprimat, printr-un comunicat de presă, solidaritatea cu scriitorul și profesorul universitar dr. Mircea Cărtărescu, după ce candidatura sa la Academia Română…
Vezi articolul

Cursurile Universității Politehnica din București se vor desfășura online până pe 28 ianuarie. Laboratoarele au loc cu prezență fizică pentru studenții de la licență

Cursurile Universității Politehnica. Studenţii Universităţii Politehnica din Bucureşti vor urma cursurile în sistem online până pe 28 ianuarie, după cum a decis, vineri, printr-o hotărâre, Senatul instituţiei de învăţământ superior,…
Vezi articolul

Material susținut de Universitatea Româno-Americană

Admitere la facultate 2025, Universitatea Româno-Americană. Rectorul Costel Negricea: Tinerii care vor să studieze în străinătate au o alternativă în România, excelență academică recunoscută la nivel internațional, la costuri mult mai avantajoase / 20 % dintre locurile de la licență sunt fără taxă

Universitatea Româno-Americană propune programe educaționale dezvoltate în colaborare cu universități prestigioase din străinătate, pentru sesiunea de admitere din iulie 2025. Rectorul Costel Negricea subliniază că aceste programe sunt gândite special…
Vezi articolul

BREAKING Sorin Cîmpeanu: Odată cu încetarea stării de alertă, se anulează atât toate restricțiile, cât și toate facilitățile din școli și universități. Dispare obligativitatea măștii pentru elevi, iar universitățile nu mai pot organiza cursuri online / Masca în școli se păstrează cu titlu de recomandare

Încetarea stării de alertă înseamnă, în educație, „revenirea totală la starea de dinainte de Legea 55” și „întoarcerea strictă la prevederile Legii educației nr 1/2011”, adică „se anulează atât toate…
Vezi articolul