Numărul absolvenților de studii doctorale scade accelerat în România, dar ponderea femeilor crește, inclusiv în domenii dominate de bărbați – raport european

[jp_post_view]
Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com
Educația este domeniul de studiu unde proporția femeilor în totalul absolvenților de studii doctorale este cea mai ridicată, în România, potrivit unui nou raport al Comisiei Europene. Acesta indică o scădere accelerată a numărului de absolvenți de astfel de studii, la nivel național, dar o creștere a ponderii femeilor în rândul acestora, în mai multe sectoare.

La nivel european, arată raportul citat, numărul studentelor și absolventelor a crescut constant în ultimii ani, la nivel de studii de licență, master și doctorat, dar femeile rămân reprezentate insuficient în carierele de cercetare și inovare.

  • Documentul apare pe fondul unui nivel sporit de interes al forurilor europene – Comisie, Parlamentul European – pentru chestiunea egalității de gen în domeniul educației și cercetării.
  • Raportul “She Figures 2021” monitorizează progresul către egalitate de gen în învățământ superior, cercetare și inovare, în Uniunea Europeană și țări partenere.

Potrivit analizei citate, femeile reprezintă 77,42% dintre totalul absolvenților de studii doctorale în domeniul educației, în România, conform datelor aferente anului 2018. Procentul este mult mai mare decât media europeană pentru acest domeniu (66,64%). Totodată, el este mult superior procentului de femei care, la nivel național, au absolvit studii doctorale în alte domenii, precum: 

  • Arte (60,1% din total) 
  • Științe sociale, jurnalism și informații (57,99%)
  • Afaceri, administrație și drept (62,61%)
  • Științele naturii, matematică și statistică (58,71%)
  • Tehnologia Informației și Comunicații (42,62%)
  • Inginerie, producție și construcții (35,28%)
  • Agricultură, silvicultură, medicină veterinară (55%)
  • Sănătate (56,41%)
  • Servicii (26,58%)

De notat că, în România, procentul femeilor din totalul celor care au absolvit studii doctorale este cu 10-20 de puncte mai mare decât media europeană inclusiv în domenii unde cel al bărbaților este majoritar – IT, Inginerie, Servicii.

La nivel național, procentul femeilor în totalul absolvenților de studii graduale a crescut, în perioada 2015-2018, la: biologie și științe conexe, fizică, matematică, IT&C, arhitectură.

Același studiu indică, însă, o scădere accelerată a numărului de absolvenți de studii doctorale, în România, în perioada 2013-2018, atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților. Astfel, dacă în România se înregistrau, în 2013, 2.808 femei și 2.562 de bărbați absolvenți de astfel de studii, în 2018, după o perioadă de scădere constantă, au absolvit studii doctorale 980 de femei și 863 de bărbați, conform datelor din raportul Comisiei Europene, care se bazează pe raportări Eurostat.

  • Studiul poate fi consultat integral aici.

Context: Raportul “She Figures 2021” apare o dată la trei ani, începând din 2003.

Ultima ediție a fost publicată în contextul în care egalitatea de gen este unul dintre obiectivele stabilite de Comisie, în 2020, pentru Zona Europeană a Cercetării, dar a fost introdusă și ca referință pentru Orizont Europa, inclusiv ca un criteriu de eligibilitate, prin planuri referitoare la egalitate de gen, pentru finanțare europeană prin acest program.

Reducerea diferențelor de gen la nivelul educației, dar și în sectoarele cultură, media și sport a făcut, în urmă cu câteva săptămâni, și obiectul unor schimburi de informații și opinii între Comisia Europeană și comisia de profil din Parlamentul European. Comisia din forul legislativ și-a exprimat în mod aparte interesul pentru măsuri de reducere a diferențelor de gen în sectoarele STE(A)M și IT&C, pe lângă altele referitoare la cariera artistică, de media, sportivă.

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. cine spune că un doctorandul nu și va continua cercetarea după. adică în programe postdoc ?
    evident nu unii ca, ciuca , care și fac doctoratul după o *vastă experiență* … dacă înțelegi matale.
    sa va zic una : multe fete incep un doctorat pe IT. de ce? ptr că le duce capul , au ce spune , sunt creative , inteligente și f muncitoare au toate ingredientele performanței. Intr un cuvant pt că POT .
    În curând se întoarce roata .. 😌
    p.s. tot respectul și pt baietii care nu se reped la bani și rămân loaiali studiului ..😉

  2. Cine e fraier sa se mai inscrie la doctorat, daca regulile se schimba in timpul jocului? Inainte de sustinere, ti se spune (de catre conducator, comisia pe facultate, nationala si minister), ca teza este buna, iar dupa sustinere ti se spune ca ai plagiat! In plus, avand in vedere resursele pt. cercetare pe care le avem, nici nu poti face prea multa calitate.

    1. La doctorat te înscrii dacă ai ceva nou de spus lumii, dacă crezi descoperirile/ inovațiile tale pot ajuta lumea cu ceva. Așadar, treaba cu ” cine e fraier să….” nu ține.
      Cel care face un doctorat adevărat nu plagiază. Nu trebuie să îți spună cineva dacă ai plagiat sau nu, știi și singur.
      Numărul doctorilor în România e și acum prea mare dacă luăm în calcul calitatea declarat dezastruoasă a învățământului românesc. Bine că a scăzut, un pic de onestitate ne prinde bine.

      1. Sunt curios cate dintre descoperirile doctoranzilor (din toata lumea) pot ajuta la ceva! Doctoratul e inceputul cercetarii, nu punctul culminant. Abia dupa 10-20 de ani de lucrat intr-un domeniu poti spune ca il stapanesti bine incat sa poti face ceva cu adevarat nou. La doctorat inveti, asculti ce iti spune conducatorul, si incerci sa scrii o lucrare aprofundata despre domeniul in care lucrezi (plus ceva epsilon-noutati). Oamenii au pretentii exagerate daca asteapta ca un tanar, dupa 3-4 ani de studiu intr-un domeniu, sa produca idei revolutionare!

        1. cine spune că un doctorandul nu și va continua cercetarea după. adică în programe postdoc ?
          evident nu unii ca, ciuca , care și fac doctoratul după o *vastă experiență* … dacă înțelegi matale.
          sa va zic una : multe fete incep un doctorat pe IT. de ce? ptr că le duce capul , au ce spune , sunt creative , inteligente și f muncitoare au toate ingredientele performanței. Intr un cuvant pt că POT .
          În curând se întoarce roata .. 😌
          p.s. tot respectul și pt baietii care nu se reped la bani și rămân loaiali studiului ..😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Secretarul de stat Sorin Ion nu le dă nicio soluție celor peste 1.000 de profesori suplinitori, care au luat peste 7 la concursul național și care au cerut în mai multe memorii titularizarea fără examen

Ministerul Educației nu le dă nicio soluție profesorilor pentru titularizarea fără examen cerută de peste 1.000 de profesori suplinitori pe posturi cu viabilitate până în 4 ani. Potrivit unui răspuns…
Vezi articolul

VIDEO Salarizarea profesorilor în funcție de performanță, discutată la Guvern. Sorin Cîmpeanu: Există posibilitatea să introducem o componentă salarială de motivare în funcție de performanță, prin PNRR

Profesorii ar putea fi plătiți în funcție de performanță, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. „Există posibilitatea, o să discutăm cu miniștrii de resort și cu primul ministru, să introducem…
Vezi articolul

Abonamentele la internet pentru o treime din cele 250 de mii de tablete cumpărate de Ministerul Educației pentru elevi, în pandemie, au expirat. Încă 100 de mii expiră luna viitoare. Dispozitivele nu mai pot fi folosite decât în zone Wi-Fi / Sorin Ion: Am putea să lăsăm școlilor posibilitatea contractării de abonamente de internet

Achiziția de tablete în primele luni din pandemie a trimis în școlile din România circa 250 de mii de dispozitive cumpărate de Ministerul Educației prin Oficial Național de Achiziții Centralizate,…
Vezi articolul