Numărul copiilor, în scădere cu 42 de mii față de anul trecut. Avem 4,1 milioane de copii, cei mai mulți locuiesc la oraș, iar 3,5 milioane erau înscriși la grădiniță și școală

3.337 de vizualizări
SURSA: pixabay.com
La 1 ianuarie 2020, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de 4,1 milioane, în scădere cu 42 de mii comparativ cu anul anterior, potrivit Institutului Național de Statistică. De Ziua Internațională a Copilului, INS arată că ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2020, de 18,7%, în scădere faţă de anii anteriori.

Zece statistici despre copii:

  1. Sunt mai mulți băieți decât fete. Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă;
  2. Cei mai mulți copii locuiesc la oraș, dar copiii de la sat au o pondere mai mare în populația rurală. La 1 ianuarie 2020, în mediul urban aveau domiciliul 52,6% din numărul copiilor sub 18 ani, aceştia reprezentând 17,4% din totalul populaţiei urbane. In mediul rural, minorii au reprezentat 20,3% din totalul populaţiei rurale.
  3. Pe regiuni, Moldova are cei mai mulți copii, ca pondere în populație. Cea mai mare pondere a copiilor de 0-18 ani s-a înregistrat în regiunea Nord–Est (20,7% din populaţia totală a regiunii), iar cea mai scăzută în Sud-Vest Oltenia (17,1%).
  4. Pe judeţe, ponderea cea mai mare a copiilor sub 18 ani în populaţia după domiciliu a fost în judeţele Suceava (22,3%), Iaşi (21,4%) şi Bistriţa-Năsăud (21,1%). La polul opus, se află judeţele Vâlcea, Hunedoara, Brăila cu o pondere de 16,2% a minorilor în totalul populaţiei cu domiciliul în judeţ.
  5. Cele mai puține nașteri din ultimii 50 de ani. În anul 2019 s-au născut 188 de mii de copii;
  6. În anul 2019, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 35,3 născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani);
  7. Cele mai ridicate rate ale natalităţii înregistrate în anul 2019, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,4 născuţi-vii la 1.000 locuitori), Nord-Vest (9,3 născuţi-vii la 1.000 locuitori) și Centru (9,1 născuţi-vii la 1.000 locuitori), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,6 născuţi-vii la 1.000 locuitori) și Sud-Vest Oltenia (7,4 născuţi-vii la 1.000 locuitori);
  8. La începutul anului şcolar 2019/2020, populaţia şcolară era de 3,5 milioane, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7.001 unităţi şi 234 mii de cadre didactice;
  9. Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 548 mii, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale de 1,6 milioane, iar al celor din învăţământul liceal de 618 mii;
  10. Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 72,1%.

Foto: pixabay.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

GRAFIC Peste 405.000 de studenți încep anul universitar la studii de licență / Numărul profesorilor din mediul academic scade sub 26 de mii pentru prima dată în ultimii 10 ani

La facultățile publice în anul universitar trecut, 2021-2022, erau puțin peste 350.000 de studenți la ciclul de licență, potrivit datelor publicate de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) pe…
Vezi articolul

Educația financiară, prin ochii elevilor din rural: Jumătate dintre participanții la un sondaj cred că o persoană educată financiar are bani pentru traiul zilnic, dar și pentru economii / 60% doresc să afle ce afacere să-și deschidă

O persoană educată din punct de vedere financiar are bani pentru viața de zi cu zi, dar face și economii, cred jumătate dintre elevii din mediul rural care au participat…
Vezi articolul

Aproape jumătate dintre studenții care au început facultatea în 2015 au abandonat studiile. Dintre aceștia, 44% au renunțat după primul an / Domeniul de studiu, nota de la bacalaureat, caracteristicile studenților, printre factorii care influențează abandonul universitar

În România nu a fost calculat niciodată abandonul studiilor superioare, indiferent de ciclul de studiu: licență, master sau doctorat. Fenomenul a fost măsurat pentru prima dată în cadrul studiului Abandonul…
Vezi articolul