Numărul real al tinerilor români care nu au competențe de bază este chiar mai mare decât cel raportat în PISA 2022, care nu a luat în calcul elevii pe care școala i-a pierdut pe parcurs, adică 1 din 4 adolescenți în vârstă de 15 ani – concluzie a Raportului național PISA 2022

„Se poate afirma că mai mulți elevi de 15 ani din România nu au atins un nivel de competență de bază la matematică, lectură sau științe”, decât arată cifrele și așa extrem de ridicate indicate de PISA 2022, arată Raportul referitor la rezultatele României în evaluarea internațională. Documentul publicat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) arată că cifrele reale sunt și mai mari deoarece mulți copii de 15 ani nu sunt elevi, din cauza abandonului școlar sau din alte motive, fapt pentru care rata de acoperire PISA este, în România, cea mai scăzută la nivel european – doar 76%.

La evaluarea PISA 2022, nivelul 2 în rezultate reprezintă nivelul competențelor de bază, orice rezultat mai mic însemnând că aceste competențe nu au fost atinse (analfabetism funcțional). În cazul elevilor români, 49% dintre ei s-au situat sub nivelul 2 la Matematică, 42% – sub nivelul 2 la Lectură, 44%, sub nivelul 2 la Științe, potrivit rezultatelor PISA.

Analiza de țară, publicată ce CNPEE, spune, însă, că datele reale sunt altele:

• „Indexul de acoperire indică faptul că mulți adolescenți de 15 ani din România nu mai sunt elevi și nu sunt eligibili pentru a participa la PISA deoarece au abandonat școala, nu au frecventat niciodată școala sau sunt în clasele inferioare clasei a VII-a, adică 24% (…). Presupunând că acești elevi ar fi fost testați, în fapt, ei ar fi avut performanțe sub nivelul performanței de bază. De aceea, se poate afirma că mai mulți elevi de 15 ani din România nu au atins un nivel de competență de bază la matematică, lectură sau științe. În condițiile creșterii numărului de elevi de 15 ani aflați într-o formă de învățământ începând cu aplicarea Legii 238 din 2003, sistemul se dovedește destul de vulnerabil în ceea ce privește gestionarea elevilor cu rezultate slabe.”

Problema elevilor care nu sunt deloc înscriși la școală și nu sunt luați în calculul procentelor PISA – a fost descrisă de cercetătorul Dacian Dolean în 2021, prin raportare la PISA 2018, aici.

Același Raport național PISA 2022 prezintă date aferente anului precedent – 2021 – pentru a indica un nivel relativ al acestor procente în cifre reale: Anume, în 2021, circa 35.600 de elevi de 15 ani nu mergeau la școală, fie din cauza abandonului, fie pentru că nu merseseră niciodată, fie din alte cauze:

• „În România, în anul 2021 se estimau estimează un număr de 212.530 de tineri în vârstă de 15 ani, dintre care 16,75% (35.595) nu se regăsesc în sistemul de învățământ. Lipsa datelor despre participarea pe piața muncii a tinerilor de 15 ani și a celor privind maternitatea la această vârstă nu ne permite descrierea populației din România care nu urmează o formă de învățământ.”

Documentul arată că, la nivelul României, rata de acoperire PISA (obținută prin împărțirea numărului de elevi din eșantionul PISA la numărul total al adolescenților de 15 ani estimat demografic) este de 76%. „În ciuda progreselor semnificative înregistrate în România în ultimii ani, rata de acoperire rămâne cea mai scăzută la nivel european, conform datelor PISA, ratele de abandon școlar solicită, în continuare, atenția factorilor de decizie politică”, spune raportul, care arată că această rată a crescut cu doar 1 punct procentual din 2018 până acum, în pofida mai multor pachete de măsuri și legi.

• Comparativ cu România, țările luate drept referință în Raportul național PISA 2022 înregistrează rate de acoperire considerabil mai mari: 80% în Bulgaria, 86% în Ungaria, 89% în Croația și Polonia, 93% în Portugalia. Media OCE rata de acoperire este de 89%, iar la nivelul UE – 90%.

Amintim că elevii care în primăvara anului 2022 au dat testele PISA sunt generația care a urmat în premieră clasa pregătitoare, introdusă în 2012. Ei vor da Bacalaureatul în 2025.

Citește și:

Analfabetismul funcțional din România depășește 50% și aceasta nu este cea mai mare problemă a sistemului educațional din România – cercetătorul Dacian Dolean

VIDEO TEXT Dezbatere online: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher: Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România / Ce spun fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri despre rezultatele și opțiunile României

Gabriela Noveanu, coordonator Național PISA 2022 de la Institutul de Științe ale Educației: Foarte mulți dintre elevii neșcolarizați sau care veneau mai greu la școală au fost aduși să dea testul PISA. În România decalajele de performanță sunt mai pregnante și performanța dintre elevi la matematică este mult afectată de statutul socio-economic

Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România