Rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, a convocat Senatul academic pentru a anunţa că renunţă la funcţie, în favoarea calităţii de senator câştigată recent, scrie publicația eBihoreanul.ro. „Demisia lui Bungău din funcţia de rector era previzibilă”, spun jurnaliștii citați, care precizează că acesta a câştigat un mandat în Senatul Universităţii şi, potrivit legii, trebuie să decidă în ce funcție preferă să rămână.
Aflat la finalul celui de-al doilea mandat de rector, Bungău câștigă prin renunțarea la funcție o portiță pentru a candida la al treilea mandat de rector, la alegerile din luna aprilie. Amintim că Legea educației prevede, la articolul 213, că „durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete„.
Deși noua modificare a legii educației elimină orice limitare a mandatelor de rectori, numeroase organizații i-au cerut președintelui Klaus Iohannis să nu promulge această lege.
Bungău a declarat eBihoreanul.ro: „Eu preferam să fiu şi rector, şi senator, dar dacă nu-mi permite Carta Universităţii, am ales. Aveam un termen de 15 zile în care să decid, iar cum mandatul de senator a fost validat ieri (n.r. luni), din 1 martie nu voi mai fi rector„.
Senatul Universităţii din Oradea nu are încă un președinte, aşa că şedinţele pot fi convocate de rector, mai scrie publicația.
Descarcă de aici CV-ul lui Constantin Bungău
Până acum, ceilalți rectori care au candidat sau candidează pentru a treia oară la cea mai înaltă poziție de conducere a universității s-au suspendat din unul din mandate, pentru o perioadă scurtă, fie pentru a face din Delegația care a susținut candidatura României la Consiliul de Securitate ONU, fie pentru a îndeplini funcția de ministru al Educației.
Leonard Azamfirei, rectorul Universității de Medicină și Farmacie de la Târgu Mureș, este un caz particular: acesta candidează pentru a treia oară la funcția de rector, dar pentru prima dată ca rector al nou-înființatei Universități de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST), creată prin fuziunea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, în 2018
Citește și:
Ștefan Lefter
Sorin Semeniuc
Bogdan Crețu
Mihai Peticilă
2 comments
E de-a dreptul jenantă pentru mediul universitar această cramponare de funcții.
Profesorii, studenții și intelectualii din țară ar trebui să ia atitudine și să propună un statut clar și decent al funcțiilor într-o universitate: fără politizare, fără discriminare etnică, fără confesionalizare (vezi tendințele de la Cluj), fără nepotisme sau favoritisme. După mine ar trebui lăsat doar un concurs public, cu prezentare de proiecte concrete, fezabile, jurizat de membrii marcanți ai comunității universitare, de societatea civilă, consiliul studenților și reprezentanți ai altor școli din țară. Sistemul de vot al celor din Universitate favorizează crearea de clanuri, cu plata ulterioară (în funcție de vot) de polițe sau recompense.
Stimata Doamna, dumneavoastra chiar nu ati inteles ca universitatea nu se poate dezlipi de mediul de mocirla al societatii in andamblul sau?! La noi coruptia incepe de la maternitate cand taticul se duce cu plicul de banuti la doctorul ginecoloc si neonatolog! In rest, sa traim bine!