Oamenii, mai stresați de faptul că alții nu respectă distanțarea, decât de planurile de viitor sau de singurătate – studiu internațional despre impactul Covid-19 asupra sănătății mintale

[jp_post_view]
Foto: Pixabay.com
Regulile de distanțare socială care zilele acestea, în România, vin în prim plan prin „relaxarea” suprapusă cu examenele naționale reprezintă principala sursă de stres a oamenilor, în contextul crizei provocate de noul coronavirus, potrivit unui studiu încă în desfășurare, realizat de un grup de universități din Europa, America de Nord și Asia. Câteva dintre concluziile acestui studiu au fost prezentate pe blogul Institutului pentru Educație al University College London. Cercetarea urmărește să înțeleagă impactul pe termen scurt și lung al crizei coronavirusului asupra sănătății mintale și asupra încrederii în alți oameni.
  • Studiul se desfășoară în cinci țări/regiuni de pe trei continente – Marea Britanie, Italia, Grecia, SUA și Hong Kong – și este susținut de cinci universitățI: University College London, University of Pennsylvania, University of Trento, Nanyang Technological University, University of Massachusetts Lowell și Chinese University of Hong Kong.

Până acum, studiul – demarat în primăvară, când pandemia a lovit greu cele mai multe dintre teritoriile implicate în studiu – arată că probleme precum distanțarea socială (sau, mai degrabă, nerespectarea ei) produc considerabil mai mult stres decât alte surse importante de neliniște, inclusiv ce țin de viață profesională și personală.

Primele cinci astfel de surse de stres, după numărul de participanți la studiu care le-au invocat:

1. Faptul că alți oameni nu respectă distanțarea socială (51,8%)

2. Nesiguranța produsă de pandemie (când se va termina, cum se transmite virusul etc.) (50,8%)

3. Planurile de viitor (46,3%)

4. Sănătatea mintală (33,4%)

5. Plictisul și singurătatea (30%)

Există diferențe semnificative între țările incluse în studiu: preocupările legate de distanțare socială, de sănătate mintală sau de singurătate și plictis sunt mult mai mari în Marea Britanie și SUA, comparativ cu celelalte țări – având în vedere că, în Hong Kong și Italia, platoul evoluției epidemice a fost atins devreme.

Dar participanții din toate țările au manifestat preocupări similar de mari în privința nesiguranței produse de Covid-19 și de planurile de viitor.

Un alt rezultat prezentat pe blogul citat se referă la percepția oemenilor cu privire la purtatul măștilor. Și aici sunt diferențe foarte mari între regiuni: în Marea Britanie, țară unde guvernul este acum așteptat să ia inclusiv decizii privind o eventuală reducere a distanței de 2 metri între persoane, în spații publice, percepția e că până în 30% dintre oameni poartă mască – față de 50-80% în SUA, sau 80%-100% în Italia sau 90-100% în Hong Kong.

Foto: pixabay.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Titularizare 2025

Document al Comisiei Europene: Munca de profesor în România se confruntă cu provocări semnificative, iar salariile scăzute au redus atractivitatea profesiei / Creșterea calității învățământului presupune să se lucreze în primul rând cu cadrele didactice existente

Salariile scăzute ale profesorilor din România au redus atractivitatea profesiei și reprezintă unul dintre factorii care au dus la provocările semnificative cu care se confruntă meseria de cadru didactic, factori…
Vezi articolul

Cum a ajuns Cumpănașu, alimentat cu zeci de milioane de sistemul de educație și suspect într-un dosar DNA, să pozeze în omul anti-sistem pe rețeaua chinezească TikTok. Plus: țipete și aluzii cu tentă sexuală la adresa copiilor

Alexandru Cumpănașu are peste 500.000 de urmăritori – majoritatea copii și adolescenți – pe platforma socială chinezească TikTok, unde postează zilnic zeci de clipuri în care critică profesorii și sistemul…
Vezi articolul

Criza Covid-19 pune frână „internaționalizării” universităților – se așteaptă scăderea cererii din partea străinilor pentru România, încă o lovitură după scăderea abruptă a numărului de studenți autohtoni

Universitățile românești, confruntate în ultimul deceniu cu o scădere acută a numărului de studenți, încearcă să compenseze această scădere prin diverse măsuri și strategii, între care un loc aparte îl…
Vezi articolul

VIDEO Andrei Pleșu și „perplexitățile” sale despre ce se mai finanțează în cercetarea internațională și ce întrebări își pun cercetătorii. De la „de ce au zebrele dungi?” și dacă „zebrele sunt negre cu dungi albe sau albe cu dungi negre?”, până la „problemele de gender din mânăstirile grecești de secol IV”

Tendința ca cercetarea să fie finanțată doar pentru proiecte „de actualitate” sau care sunt „în trend” a fost abordată de scriitorul Andrei Pleșu în cadrul conferinței „Abisuri tematice – ce…
Vezi articolul