Oamenii vor pierde bani, echivalentul câștigurilor pe un an întreg, din cauza pierderilor de învățare din timpul pandemiei, arată un studiu McKinsey citat de Șerban Iosifescu, cercetător

Impactul pandemiei asupra oamenilor va fi unul foarte mare din cauza închiderii școlilor și a timpului pe care elevii l-au pierdut fără să învețe în această perioadă, a avertizat Șerban Iosifescu, cercetător și președintele Agenției Române de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar. Acesta a declarat la dezbaterea „Cursa celor 30 de ani de educație în România” organizată de World Vision România că „echivalentul câștigurilor pe un an întreg va fi pierdut din cauza pierderilor de învățare din timpul pandemiei”, potrivit unui studiu McKinsey.

„Trebuie să fim conștienți că vor fi mari pierderi în învățare. De aia am pus și acel citat dintr-un studiu făcut de McKinsey în care sunt estimate prin diverse metode econometrice pierderile economice datorate pierderilor de învățare, care echivalează, cum spune acolo, cu un an de muncă. Deci oamenii vor pierde bani, până ies la pensie, echivalentul câștigurilor pe un an întreg din cauza, nu datorită, din cauza pierderilor de învățare din timpul pandemiei”, a spus Șerban Iosifescu.

Cercetătorul a mai precizat că studiul la care a făcut referire este aplicat pe Statele Unite și că modelele folosite au fost verificate în perioade similare de oprire a procesului educațional.

„Este vorba de aplicarea unor modele econometrice care s-au verificat, de exemplu, prin măsurarea impactului educației pe care, după Cel De-al Doilea Război Mondial. Adică generația care a făcut școala în perioada Războiului și imediat după, care a fost nivelul câștigurilor acelor persoane 20, 30, 40 de ani mai târziu. Deci sunt modele verificate”, a spus Iosifescu.

Studul citat de Iosifescu arată că folosind scenariul mediu al răspândirii virusului Sars-CoV-2, scenariu în care școli întregi, pe scară largă, nu-și vor relua activitatea și cursurile față în față până în ianuarie 2021, estimarea specialistilor de la McKinsey arată impactul economic al aceste întreruperi a învățării. „Estimăm că elevul de liceu mediu în Statele Unite ar putea avea pierderi de 61.000 de dolari până la 82.000 de dolari pe parcursul vieții sale active de adult (în prețurile din 2020, la valoarea de acum a dolarului), sau echivalentul unui salariul pe un an întreg de muncă, doar din cauza pierderilor de învățare provocate de COVID-19”.

Iosifescu a mai spus că școala ar trebui să ia în calcul mai multe ipoteze și că în afară de descentralizarea deciziei de deschidere a școlii ar trebui oferite pachete de servcii sub fprma unor hub-uri educaționale.

„Noi ar trebui să învățăm că situațiile sunt extrem de diverse. S-a spus despre școli supraaglomerate în mediul urban, cu containere și așa mai departe, este o situație. Este o altă situație în școala pe care am văzut-o în jud. Bacău, care are 8 săli de clasă și 2 laboratoare, dar numai 60 de elevi.

Avem școli care au platforme și pot să-și plătească platforme performante online, în care toți profesorii intră pe platforme și realizează lecții online și școli în care n-am o estimare, dar cred că sunt și jumătate dintre elevii care nu au putut intra la astfel de lecții online.

Deci ideea este de a avea un sistem de scenarii, așa cum au făcut colegii din Republica Moldova care să fie aplicate diferențiat în funcție de situația concretă în care se găsește fiecare școală.

Sau un meniu de soluții, soluții tehnologice, soluții în privința pregătirii profesorilor, soluții curriculare, soluție în privința resurselor umane, care să asigure și copiilor din medii defavorizate minimizarea acestor pierderi în învățare, inclusiv prin învățarea față în față.

Sunt tot mai multe inițiative, de exemplu în Statele Unite în California se crează hub-uri de servicii educaționale și în general de servicii pentru acești copii în care ei ce oferă: educație remedială, educație de performanță, masă, deci mâncare, sprijin emoțional, consiliere pentru ei și pentru părinții lor.

Deci un fel de hub educațional care să asigure servicii acestor copii care nu au posibilitate întotdeauna, nu au voința, nu am motivația să intre online. Am mai pus o întrebare care nu e deloc retorică și anume „credeți că un copil care se scoală dimineață la 5:00, împreună cu alți 3 sau 5 frați mai mici, flămînd, în frig, primul lui gând este să pună mâna pe tabletă, chiar dacă o are, și să intre pe zoom sau pe platforma de învățare cu doamna învățătoare?”

Descentralizare dar fără capacitate managerială și decizională la nivel local de implementare a soluțiilor, degeaba facem descentralizare.

Acum dacă avem un număr de scenarii, ar trebui analizată fiecare școală în parte cu ajutorul inspectoratului, văzut ce scenarii se aplică și apoi discutat sau avem o lună sau două la dispoziție în care putem se poate discuta stagiul de formare la CCD-uri și așa mai departe, în fiecare caz în parte cam ce soluții pot să fie aplicate, dar repet pentru fiecare caz în parte trebuie soluții diferențiate. În funcție de foarte, foarte multe criterii”, a încheiat Iosifescu.

Citiți și:

• VIDEO Antonia Pup, CNE: Ministerul Educației trebuie să aibă o toleranță zero față de profesorii care nu își țin cele 40 de ore / Să renunțe la meditații, să predea cu aceeași pasiune pentru elev de 10 și unul de 5

• Studiu: Rata de înlocuire a unui ministru la Educație s-a dublat în ultimii 10 ani, față de precedentele două decenii. Finanțarea Educației în perioada 2010-2020, cea mai mică din ultimii 30 de ani, raportată la PIB

• Filmarea lecțiilor cu camerele de supraveghere de la Bac și Evaluarea Națională și transmiterea lor online, una dintre soluțiile pentru începerea școlii, anunță Ligia Deca, consilier prezidențial

Foto: CNE/Serban Iosifescu