OFICIAL Lista cu cei 35 de membri ai Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare care vor elabora standardele minimale pentru cercetător științific gradul I și II și vor coordona evaluarea institutelor de cercetare

3.118 vizualizări
Membri comisii Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare / Foto: Monitorul Oficial
Noua componență nominală a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare, cu roluri în elaborarea standardelor minimale pentru acordarea gradelor profesionale de cercetător științific gradul II (CS II) și gradul I (CS I) și coordonarea științifică a evaluării institutelor de cercetare a fost publicată în Monitorul Oficial pe 24 octombrie. 

Fiecare comisie este alcătuită din 5 membri, dintre care cel puțin doi afiliați unor universități și cel puțin doi afiliați unor institute de cercetare, conform modificării aduse de minister la regulamentul de funcționare.

În luna februarie 2025, Ministerul Cercetării a publicat regulile de evaluare a dosarelor pentru ocuparea posturilor de cercetător și obținerea gradelor de cercetător științific gradul I și II, însă fără a avea stabilite standarde minimale.

Standardele minimale pentru gradele  profesionale de CS II și CS I sunt propuse de Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI), după consultarea cu Prezidiul Academiei Române, Consiliul Național al Cercetării Științifice și Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), iar apoi sunt aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 183/2024. 

Componența nominală a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI)

Comisia permanentă de specialitate nr. 1 – Bioeconomie și științele vieții:

  • Ana-Nicoleta Bondar (Universitatea din București), 
  • Radu Iliescu (Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași),
  • Mihaela Păun (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice),
  • Ștefana-Maria Petrescu (Institutul de Biochimie București),
  • Răzvan Teodorescu (Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București).

Comisia permanentă de specialitate nr. 2 – Energie, mediu și schimbări climatice:

  • Nicolae-Ovidiu Badea (Universitatea Transilvania din Brașov și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”), 
  • Mihaela Doni (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie București), 
  • Adrian Stănică (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Ecologie Marină), 
  • Robert Eugen Szep (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Sapientia” și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane Miercurea-Ciuc)
  • Mihai Varlam (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare ICSI Râmnicu Vâlcea).

Comisia permanentă de specialitate nr. 3 – Științe sociale:

  • Luminița Chivu (Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”),
  • Adrian Curaj (director general UEFISCDI și șef al Catedrei UNESCO pentru Știință și Politici de Inovare din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative),
  • Margareta Florescu (Institutul de Cercetări Avansate al Academiei de Studii Economice din București), 
  • Levente Szasz (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca),
  • Constantin Vică (Institutul de Cercetare al Universității București și Universitatea din București).

Comisia permanentă de specialitate nr. 4 – Tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate:

  • Mirel Marinel Bîrlan (Institutul Astronomic Român București), 
  • Mihai Dimian (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), 
  • Cristian Negrescu (Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București), 
  • Ioan Petri (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, vicepreședinte)
  • Adriana Ștefan (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” București).

Comisia permanentă de specialitate nr. 5  – Econanotehnologii și materiale avansate:

  • Mădălin Bunoiu, președinte (Universitatea de Vest din Timișoara), 
  • Ionuț Enculescu, vicepreședinte (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor),
  • Nicolae Cristian Mihăilescu (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiațiilor), 
  • Călin-Alexandru Ur (Universitatea Politehnică București și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”)
  • Nicolae Victor Zamfir (vicepreședinte al Academiei Române).

Comisia permanentă de specialitate nr. 6  – Științe umaniste, patrimoniu și identitate culturală:

  • Carmen Buzea (Universitatea Transilvania), 
  • Daniel Cain (Institutul de Studii Sud-Est Europene), 
  • Szabo Levente (Universitatea „Babeș-Bolyai” și Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca), 
  • Dan-Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu),
  • Adrian Tudurachi (Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”).

Comisia permanentă de specialitate nr. 7 – Științe exacte, științele Pământului și inginerie:

  • Lucian Beznea (Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române),
  • Luminița Silaghi-Dumitrescu (președinta Asociației Universităților, Institutelor de Cercetare-Dezvoltare și Bibliotecilor Centrale Universitare din România ANELIS PLUS), 
  • Valeria Harabagiu (Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași),
  • Maria-Carmen Loghin (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași),
  • Romeo Olariu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
Atribuțiile Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare

Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare are misiunea de a oferi suport științific specializat pentru elaborarea politicilor publice și strategiilor în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI) și de a sprijini Ministerul Educației și Cercetării în coordonarea, evaluarea și monitorizarea activităților de cercetare științifică din România, conform Regulamentului de organizare și funcționare.

Printre principalele atribuții ale CCCDI se numără:

  • elaborarea de studii și rapoarte privind starea sistemului național de cercetare-dezvoltare;
  • coordonarea științifică a programelor naționale de cercetare-dezvoltare și inovare (PNCDI);
  • definirea criteriilor și indicatorilor de performanță pentru proiectele finanțate;
  • elaborarea și avizarea standardelor minimale pentru acordarea gradelor profesionale de cercetător științific gradul II (CS II) și gradul I (CS I);
  • avizarea dosarelor pentru concursurile și examenele aferente acestor grade;
  • coordonarea științifică a evaluării instituțiilor de cercetare, inclusiv selectarea experților evaluatori, validarea rapoartelor și aprobarea rezultatelor.
Informații de context despre standardele minimale pentru obținerea gradelor profesionale de cercetător științific II și cercetător științific I

Standardele minimale pentru conferirea titlurilor de conferențiar și profesor universitar și a atestatului de abilitare au fost adoptate în februarie 2025, la aproape un an de la punerea lor în consultare, prin ordinul de ministru nr. 3.019 din 13 ianuarie 2025, fără a include și Standardele minimale aplicabile pentru dobândirea gradelor profesionale de CS II și CS I. 

Acestea erau incluse în ordinul din 2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare, însă prevederile vor fi abrogate începând cu anul universitar 2026-2027, prin ordinul nr. 3.019.

Standardele minimale pentru gradele  profesionale de CS II și CS I sunt propuse de Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI), după consultarea cu Prezidiul Academiei Române, Consiliul Național al Cercetării Științifice și Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), iar apoi sunt aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 183/2024. 

Aceeași prevedere se regăsește și în hotărârile de guvern privind normele metodologice legate de organizarea concursului de angajare și a examenului de promovare în grad profesional de CS II și CS I.

CCCDI urmărește ca standardele minimale pentru acordarea gradelor profesionale CDI să fie similare celor aferente funcțiilor didactice universitare echivalente prevăzute de Legea nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, adică Profesor universitar – cercetător ştiinţific gradul I, Conferenţiar universitar – cercetător ştiinţific gradul II.

DOCUMENT Ordin nr. 6.574 pentru modificarea Ordinului ministrului cercetării, inovării și digitalizării nr. 498/2021 privind aprobarea componenței nominale și a Regulamentului de organizare și funcționare al colegiului consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării cu atribuții pentru activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare


1 comment
  1. Intr-o vreme era simplu: CS1=Profesor univ., CS2=Conferentiar univ.

    Acum?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Foto: © Kantver - Dreamstime.com

Ministrul Educației: Cercetătorii din România ar trebui să producă cunoaștere, care să susțină inovații tehnologice și culturale / Inovațiile cresc calității vieții și ne protejează de pseudoștiință, sunt un antidot la manipulare și fake news

Domeniul cercetării din România ar trebui să fie capabil să susțină atât „inovații tehnologice”, cât și „culturale teoretice”, a afirmat, luni, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, la prezentarea raportului QX.…
Vezi articolul

Universitățile au nevoie de sprijin pentru protejarea libertății lor academice, în contextul polarizării din societate și politică – apelul Asociației Universităților Europene / Principii și recomandări pentru instituțiile de învățământ superior din Europa

Libertatea academică și autonomia instituțională se confruntă cu tot mai multe riscuri la nivel european și internațional, fapt pentru care universitățile au nevoie de sprijin, în calitatea lor de actori…
Vezi articolul

Mircea Dumitru, vicepreședinte CNATDCU, despre cum Ministerul Educației i-a scăpat de răspunderea plagiatelor pe conducătorii de doctorat: Consiliul CNATDCU nu a fost consultat, nici eu. Probabil că au fost consultați alți specialiști

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, CNATDCU, „nu a fost consultat, nici eu nu am avut știință de formularea acestui regulament. Probabil că au fost consultați…
Vezi articolul

Cercetătorii de la Politehnica București “au inventat un nou tip de dezinfectant eficient împotriva Covid-19”, anunță rectorul Mihnea Costoiu

Rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB), Mihnea Costoiu, a anunțat, într-un mesaj publicat vineri, că cercetătorii acestei instituții „au inventat un nou tip de dezinfectant eficient împotriva COVID-19”. Dezinfectant eficient…
Vezi articolul

VIDEO Robert Chiș-Ciure, neurocercetător român la International Centre for Neuroscience and Ethics: O poziție academică permanentă într-o universitate din România, pentru un profesor asistent, se plătește cu 3.500 de lei net, în București. Cum putem avea cercetare cu un asemenea salariu de debut?

Cum poate avea România cercetare dacă un profesor asistent debutant, într-o universitate din București, primește un salariu de 3.500 de lei net, spune cercetătorul român Robert Chiș-Ciure. Acesta a participat…
Vezi articolul