Școlile de aplicație, în care se desfășoară practica pedagogică vor fi alese pe baza unui apel lansat de minister, potrivit ordinului de ministru nr. 4.063 privind înființarea, organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație pentru practica pedagogică, publicat în Monitorul Oficial. De precizat, ordinul are o întârziere de un an și trei luni, potrivit calendarului asumat de ministerul Educației privind actele subsecvente legii Educației nr. 198/2023.
Școlile de aplicație vor fi alese pe baza unui apel lansat de minister, prevede ordinul de ministru publicat în Monitorul Oficial.
Până acum școlile erau alese în baza unei note emise de Minister prin care cere anual școlile pot să aplice pentru acest statut de școală de aplicație. Statutul va fi valabil tot pe o perioada de 5 ani, „cu posibilitatea de prelungire, în urma unei evaluări a activității desfășurate ca școală de aplicație”.
Ce sunt școlile de aplicație
Art. 1 alin 1 – „Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație, denumite în continuare școli de aplicație, sunt unități de învățământ cu personalitate juridică, cuprinse în rețeaua națională a unităților de învățământ preuniversitar, în care se desfășoară activitățile practice pedagogice pentru elevii din liceele care școlarizează în filiera vocațională, profilul pedagogic, și/sau pentru studenții înscriși la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, precum și la programe postuniversitare de conversie profesională sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educației”.
(2) Activitățile practice pedagogice pentru elevii din liceele care școlarizează în filiera vocațională, profilul pedagogic, și/sau pentru studenții înscriși la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, denumite în continuare practică pedagogică, se organizează în baza unei metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, conform prevederilor art. 173 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.
Pot aplica și unități de învățământ altele decât cele care școlarizează preponderent în profilul pedagogic, dar trebuie să îndeplinească anumite criterii.
Lista unităților de învățământ declarate admise în urma procesului de selecție se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.
Pentru organizarea și desfășurarea activităților de practică pedagogică, instituțiile de învățământ superior cu atribuții în organizarea formării inițiale pentru profesia didactică încheie acorduri cadru cu școli de aplicație din rețeaua națională.
Anual, până la data de 31 august, în raport cu organizarea rețelei școlare, Ministerul Educației și Cercetării aprobă, prin ordin de ministru, rețeaua națională a școlilor de aplicație, valabilă în anul școlar următor.
Organizarea și funcționarea școlilor de aplicație
Art. 4. — (1) Selecția unităților de învățământ preuniversitar pentru obținerea statutului de școală de aplicație se realizează de către Ministerul Educației și Cercetării în baza unui apel de selecție și a unui calendar aferent, în urma căruia unitățile de învățământ interesate transmit o solicitare scrisă însoțită de documentația care atestă îndeplinirea criteriilor de selecție.
(2) Apelul de selecție, calendarul, precum și comisia de selecție se stabilesc prin notă aprobată de secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar, elaborată de direcția de specialitate din Ministerul Educației și Cercetării.
Criteriile generale de selecție a unităților de învățământ, altele decât cele care școlarizează preponderent în profilul pedagogic, pentru dobândirea statutului de școală de aplicație
a) structură instituțională adecvată organizării și desfășurării practicii pedagogice;
b) resurse umane calificate/specializate: profesori înscriși în Registrul național al profesorilor mentori din învățământul preuniversitar sau profesori care predau discipline pedagogice sau care au experiență metodică relevantă în specialitatea disciplinelor/domeniilor pentru care se realizează stagii practice pedagogice sau profesori înscriși în Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică;
c) nivel corespunzător de dotare și de accesibilitate a mijloacelor educaționale, în funcție de context.
(4) Criteriile generale de selecție prevăzute la alin. (3) pot fi completate cu criterii specifice precizate prin apelul de selecție. (5) Lista unităților de învățământ declarate admise în urma procesului de selecție se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.
(6) Durata maximă pentru care o unitate de învățământ dobândește statutul de școală de aplicație este de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire, în urma unei evaluări a activității desfășurate ca școală de aplicație.
(7) Monitorizarea desfășurării activităților specifice statutului de școală de aplicație derulate de unitățile de învățământ, în colaborare cu instituțiile de învățământ superior cu atribuții în organizarea formării inițiale pentru profesia didactică, se realizează anual de inspectoratul școlar care poate dispune măsuri de eficientizare, cu informarea conducerii instituției de învățământ superior și a Ministerului Educației și Cercetării. La expirarea perioadei de 5 ani, pe baza rapoartelor de monitorizare, inspectoratul școlar, în colaborare cu instituțiile de învățământ superior partenere, elaborează un raport de evaluare.
(8) La expirarea perioadei de 5 ani, la solicitarea motivată a unităților de învățământ preuniversitar — școli de aplicație, altele decât unitățile cu profil pedagogic, pe baza raportului de evaluare prevăzut la alin. (7), Ministerul Educației și Cercetării poate aproba menținerea unităților de învățământ solicitante în Rețeaua națională a școlilor de aplicație și păstrarea statutului de școală de aplicație pentru o perioadă egală cu perioada inițială.
Art. 6. — (1) Pentru organizarea și desfășurarea activităților de practică pedagogică, instituțiile de învățământ superior cu atribuții în organizarea formării inițiale pentru profesia didactică încheie acorduri-cadru cu școli de aplicație din rețeaua națională.
(2) În situația în care, pentru organizarea practicii pedagogice la o anumită disciplină de studiu/pentru un anumit domeniu, instituția de învățământ superior cu atribuții în organizarea formării inițiale pentru profesia didactică nu identifică în rețeaua națională a școlilor de aplicație o unitate de învățământ care să poată asigura realizarea obiectivelor sale și cu care să poată încheia contract, aceasta transmite inspectoratului școlar, în termen de 10 zile, o solicitare de sprijin. Inspectoratul școlar identifică cel puțin o unitate de învățământ preuniversitar care poate asigura organizarea și desfășurarea stagiilor de practică pedagogică, avizează acordul-cadru încheiat cu aceasta de către instituția de învățământ superior solicitantă și informează Ministerul Educației și Cercetării. La finalul anului școlar, unitatea de învățământ pentru care s-a făcut solicitarea își poate înceta funcționarea cu statut de școală de aplicație sau, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, poate solicita Ministerului Educației și Cercetării includerea în rețeaua națională a școlilor de aplicație, începând cu anul școlar următor.
(3) Unitățile de învățământ preuniversitar care nu școlarizează preponderent în profilul pedagogic și nu au statut de școală de aplicație realizează pregătirea practică din cadrul filierei vocaționale din învățământul pedagogic în baza unui acord-cadru încheiat cu inspectoratul școlar și cu o școală de aplicație. Unitățile de învățământ preuniversitar care școlarizează pe nivel postliceal și asigură formarea inițială pentru maiștri instructori și antrenori realizează programul de formare psihopedagogică necesar pentru ocuparea funcțiilor didactice de maistru instructor sau de antrenor în baza unui acord-cadru încheiat cu inspectoratul școlar și cu un liceu sau colegiu pedagogic cu statut de școală de aplicație.
(4) Unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior care asigură formarea inițială pentru profesia didactică, în baza acordurilor-cadru prevăzute la alin. (1)-(3), încheie cu școlile de aplicație un contract de colaborare pe o durată de 1-4 ani școlari, pentru stabilirea condițiilor și modalităților de organizare și desfășurare a stagiilor practice pedagogice. Durata contractului de colaborare nu poate depăși perioada pentru care unitatea de învățământ a dobândit statutul de școală de aplicație.
(5) Statutul de școală de aplicație parteneră a unei instituții de învățământ superior cu atribuții în formarea inițială a cadrelor didactice este dobândit de unitatea de învățământ preuniversitar — membră a rețelei naționale a școlilor de aplicație — pentru o perioadă precizată în contractul încheiat cu instituția de învățământ superior.
Art. 7. — (1) Unitățile de învățământ liceal cu statut de școală de aplicație cuprinse în RNSA pot organiza baze de practică pedagogică pentru asigurarea desfășurării activităților din cadrul practicii pedagogice în contexte diverse, precum școlarizare pe niveluri de învățământ diferite, comunități școlare variate (rural— urban, centru—periferie), alternative educaționale recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării și diverse modalități de organizare a procesului de învățământ (învățământ simultan, învățământ special, școlarizarea în grupe/clase în spitale).
Ce sunt bazele de practică pedagogică
(2) Baza de practică pedagogică (BPP) este o asociere a unei unități de învățământ preuniversitar de nivel liceal cu statut de școală de aplicație, denumită școală de aplicație coordonatoare, cu maximum 5 unități de învățământ cu personalitate juridică, cu care încheie acorduri de parteneriat.
(3) Structura unei BPP include obligatoriu următoarele tipuri de unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică: a) școala de aplicație coordonatoare — unitatea de învățământ de nivel liceal;
b) o unitate de învățământ care școlarizează elevi care provin din medii vulnerabile pe criteriul social/medical (școală de spital)/etnie/economic/geografic;
c) o unitate de învățământ care școlarizează la nivelurile: educație timpurie, primar și gimnazial;
d) unitate de învățământ de tip vocațional.
(4) Pentru constituirea unei BPP, școala de aplicație coordonatoare se poate asocia cu unități de învățământ din mediul rural și/sau cu alte unități de învățământ de același nivel (unități de învățământ liceal teoretic, vocațional, tehnologic), aflate în același județ/în municipiul București sau în județe învecinate.
(5) O unitate de învățământ preuniversitar poate fi cuprinsă într-o singură BPP.
(6) BPP se înființează pentru o durată de maximum 5 ani școlari, prin decizie a inspectorului școlar general din județul pe raza căruia funcționează școala de aplicație coordonatoare, la propunerea conducerii școlii de aplicație coordonatoare, emisă pe baza acordurilor consiliilor de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar componente. Durata de înființare a unei BPP nu poate depăși durata pentru care școala coordonatoare are dobândit statutul de școală de aplicație.
(7) În situații justificate, componența unei BPP se poate modifica pe parcursul funcționării acesteia, situație în care se modifică și decizia de înființare menționată la alin. (6).
(8) În situația în care la nivelul județului/municipiului București funcționează mai multe unități de învățământ liceal care școlarizează în profilul pedagogic, coordonatoare de BPP, inspectoratul școlar desemnează unitatea de învățământ pedagogic care asigură coordonarea metodologică a școlilor de aplicație și a bazelor de practică pedagogică la nivelul județului/municipiului București.
(9) În județele care nu au centre universitare se înființează o singură BPP, coordonată de unitatea de învățământ liceal care școlarizează în profilul pedagogic.
(10) Coordonatorul BPP este directorul/directorul adjunct al școlii de aplicație coordonatoare.
Art. 8. — Școala de aplicație coordonatoare din BPP are următoarele responsabilități:
a) să asigure resursele materiale și umane pentru buna derulare a practicii pedagogice și a activităților de mentorat didactic;
b) să faciliteze colaborarea dintre unitățile de învățământ din structura bazei de practică pentru realizarea activităților practice pedagogice și de mentorat didactic;
c) să construiască și să dezvolte o comunitate de învățare la nivelul BPP;
d) să asigure suport didactic și metodic pentru elevii și profesorii implicați în procesul de predare-învățare-evaluare;
e) să fie centru de resurse educaționale și didactice pentru componenta practică, aplicată, a formării cadrelor didactice;
f) să faciliteze accesul la informații/resurse de specialitate pentru cadre didactice și pentru elevi;
g) să organizeze ateliere, activități de informare/diseminare, webinare în scopul formării de tip mentorat a cadrelor didactice, la nivelul unităților de învățământ componente ale BPP;
h) să dezvolte colaborarea cu instituțiile de învățământ superior cu care sunt încheiate contracte și acorduri pentru stagii practice pedagogice.
Art. 9. — Pentru organizarea și desfășurarea activităților specifice domeniului mentoratului didactic, pentru elaborarea și aplicarea unor proiecte de cercetare în domeniul științelor educației și pentru alte activități de tip practic-pedagogic, academic sau științific, școlile de aplicație și BPP pot colabora, în temeiul unor acorduri de parteneriat, cu asociații sau fundații cu activitate în domeniul educațional, cu instituții de învățământ superior naționale și internaționale, cu institute de cercetare, cu instituții din domeniul cultural și cu alte unități de învățământ.
DESCARCĂ Ordinul de ministru nr. 4.063 privind înființarea, organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație pentru practica pedagogică,
Foto: © Dimitar Gorgev | Dreamstime.com /
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Școlile de aplicație în care se desfășoară practica pedagogică vor fi alese prin apel al Ministerului Educației, nu la cererea acestora – proiect / Rețeaua națională va fi aprobată anual prin ordin de ministru până pe 31 august
Învățător la 19 ani. Ștefan, absolvent de liceu pedagogic, predă la clasa I la o școală din București: Părinții elevilor au fost foarte reticenți la început și mi-au spus că nu știu să gestionez copiii / Fără sprijinul doamnei directoare și al colegelor învățătoare nu reușeam să trec peste acest an / Avem nevoie de sprijin real, nu doar de responsabilități în plus
Redacția
Ștefan Lefter
Ovidiu Hategan
2 comments
Vă spun eu, 4 ore de practică pe săptămână în care alergăm prin tot orașul pentru asistență (e tot mai greu pentru liceele pedagogice să găsească în proximitate școli și grădinițe dispuse să primească practicanți având în vedere că plata e penibilă sau 0) primim spor de practică pedagogică 150-200 de lei lunar ( repet, 4 ore de asistență, 4 proiecte corectate pe săptămână înmulțit cu 4/5 săptămâni pe lună; dacă doriți calculați cât primim pe oră sau activitate, eu nu vreau să știu că mă enervez degeaba).
Poate precizează ministerul cum sunt plătiți profesorii care indrumă practicanții (elevi și studenți)! O bătaie de joc!