Op Ed / Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă: Încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă

731 de vizualizări
Foto: Facebook/ Marianne Thyssen
Din momentul în care am devenit comisar european în 2014, una dintre ambițiile mele principale a fost să stimulez creșterea ocupării forței de muncă în Europa. După aproape cinci ani, numărul angajaților din UE a crescut până la niveluri record, în timp ce șomajul a atins nivelul său cel mai scăzut. Pentru a obține un loc de muncă, este esențial să ai competențele adecvate, însă profilul competențelor necesare se schimbă la fel de rapid ca societatea noastră modernă.

Având în vedere progresele tehnologice, evoluțiile științifice și provocările demografice și de mediu, învățarea pe tot parcursul vieții este esențială pentru a spori șansele oamenilor de a-și găsi un loc de muncă pe piață.

În acest context, sunt convinsă de importanța competențelor profesionale, întrucât ele oferă oamenilor de toate vârstele calificările de care au nevoie și deschide noi oportunități. Iată de ce am promovat educația și formarea profesională (EFP) încă din prima zi a mandatului meu. EFP reprezintă o oportunitate concretă și practică de a dobândi noi competențe, de a acumula noi cunoștințe și de a avea acces la noi cariere ce oferă perspectiva unui viitor mai bun. Iar avantajul cel mai mare este că toată lumea poate participa la EFP; lucrătorii se pot recalifica și perfecționa la orice vârstă.

Cifrele vorbesc de la sine: educația și formarea profesională (EFP) este o modalitate sigură de pătrundere pe piața muncii. În 2018, rata de angajare a tinerilor absolvenți de EFP a fost de 79,5 %, în comparație cu 66,3 % pentru absolvenții de învățământ secundar superior general care au intrat pe piața muncii. Este un fapt dovedit că adulții care participă la educație și formare profesională își îmbunătățesc performanțele la locul de muncă.

Însă în ciuda beneficiilor pe care le poate aduce, EFP este percepută de foarte mulți ca o „opțiune secundară”, oarecum inferioară altor alternative educaționale. Iată de ce inițiative precum Săptămâna europeană a competențelor profesionale sunt atât de importante.

Aflată în cel de-al patrulea an de existență, Săptămâna pune în lumină meritele EFP în toate formele sale și atrage atenția asupra potențialului acestei forme de educație de largă acoperire. Mii de evenimente și activități urmează să aibă loc pe tot parcursul anului 2019 și în cursul Săptămânii înseși, aducând EFP în centrul atenției în întreaga Europă.

Deși România ia măsuri pentru a trece la un sistem dual de învățământ profesional și tehnic, are în continuare cea mai scăzută pondere a absolvenților cu experiență de învățare la locul de muncă și cea mai mică proporție de adulți implicați în învățarea pe tot parcursul vieții în UE.

România are, de asemenea, una dintre cele mai mari rate ale abandonului școlar timpuriu la nivelul UE. Prin urmare, aștept cu interes să văd impactul reformei EFP și sper că programele revizuite de învățământ profesional și tehnic, calificările profesionale și standardele de formare vor spori calitatea și atractivitatea VET în țară. De asemenea, încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă.

Sunt foarte mulțumită că România sprijină Săptămâna europeană a competențelor profesionale promovând EFP, ajutându-i pe oameni să-și descopere talentele și permițându-le să exploreze posibilitățile oferite de EFP, atât în prezent, cât și în viitor, în toate etapele vieții lor.

___

Marianne Thyssen este Comisar european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

România a avut, în medie pentru anul pandemic 2021, un exces de morți de peste 25% în fiecare lună, comparativ cu anii precedenți – de două ori mai mult decât media europeană / Apogeu “alarmant” în octombrie, potrivit datelor OMS, analizate de un cercetător român

România a avut în medie, în fiecare lună a anului pandemic 2021, un exces de morți de peste 25% comparativ cu anii precedenți, potrivit unor date publicate recent de Organizația…
Vezi articolul

Istoricul Oliver Jens Schmitt, despre discursul rasist al premierului ungar Viktor Orban: La Băile Tușnad a testat noi niveluri ale politicii sale / A devenit un aliat al dușmanilor declarați ai Europei, precum Vladimir Putin

Discursul extremist al președintelui Ungariei, Victor Orban, de la Băile Tușnad „testează noi niveluri ale politicii sale”, în contextul în care el „s-a îndepărtat din ce în ce mai mult…
Vezi articolul

INTERVIU Mircea Miclea, despre crearea de universități metropolitane: Comasarea începe de la nivelul masterat, care e mai flexibil. Poți să și premiezi universitățile care-și comasează masteratele. Abia după se trece la comasarea programelor de licență / „Nu aș vedea o comasare între o universitate generalistă și o universitate medicină. Cred că este contraproductivă”

Comasarea și crearea de universități metropolitane este un proces cu reguli documentate în literatura de specialitate și cu etape similare fuziunilor dintre unitățile economice. Într-un interviu acordat Edupedu.ro cu privire…
Vezi articolul

Studiu: 1 din 10 elevi de liceu din România declară că se confruntă des cu lipsa mâncării suficiente / O treime dintre elevii de la Pedagogic apreciază drept prea mari cheltuielile cu școala / OCDE: Problema nesiguranței alimentare este asociată unor rezultate mai slabe la școală

Datele semnalate recent de un raport bazat pe testările internaționale PISA 2022, referitor la faptul că un număr considerabil de elevi români se confruntă periodic cu lipsa mâncării, sunt confirmate…
Vezi articolul

Daniel David: Cercetarea nu poate fi o anexă a digitalizării. Este important ca la educație reforma să înceapă cu învățământul superior, care formează inclusiv profesorii din preuniversitar, altfel tratăm efectul nu cauza

Motorul modernizării României „a fost spart de negocierile și contextul politic în două ‘motorașe’ mai firave”, prin despărțirea în ministere distincte a Educației și a Cercetării, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai…
Vezi articolul