Op Ed / Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă: Încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă

[jp_post_view]
Foto: Facebook/ Marianne Thyssen
Din momentul în care am devenit comisar european în 2014, una dintre ambițiile mele principale a fost să stimulez creșterea ocupării forței de muncă în Europa. După aproape cinci ani, numărul angajaților din UE a crescut până la niveluri record, în timp ce șomajul a atins nivelul său cel mai scăzut. Pentru a obține un loc de muncă, este esențial să ai competențele adecvate, însă profilul competențelor necesare se schimbă la fel de rapid ca societatea noastră modernă.

Având în vedere progresele tehnologice, evoluțiile științifice și provocările demografice și de mediu, învățarea pe tot parcursul vieții este esențială pentru a spori șansele oamenilor de a-și găsi un loc de muncă pe piață.

În acest context, sunt convinsă de importanța competențelor profesionale, întrucât ele oferă oamenilor de toate vârstele calificările de care au nevoie și deschide noi oportunități. Iată de ce am promovat educația și formarea profesională (EFP) încă din prima zi a mandatului meu. EFP reprezintă o oportunitate concretă și practică de a dobândi noi competențe, de a acumula noi cunoștințe și de a avea acces la noi cariere ce oferă perspectiva unui viitor mai bun. Iar avantajul cel mai mare este că toată lumea poate participa la EFP; lucrătorii se pot recalifica și perfecționa la orice vârstă.

Cifrele vorbesc de la sine: educația și formarea profesională (EFP) este o modalitate sigură de pătrundere pe piața muncii. În 2018, rata de angajare a tinerilor absolvenți de EFP a fost de 79,5 %, în comparație cu 66,3 % pentru absolvenții de învățământ secundar superior general care au intrat pe piața muncii. Este un fapt dovedit că adulții care participă la educație și formare profesională își îmbunătățesc performanțele la locul de muncă.

Însă în ciuda beneficiilor pe care le poate aduce, EFP este percepută de foarte mulți ca o „opțiune secundară”, oarecum inferioară altor alternative educaționale. Iată de ce inițiative precum Săptămâna europeană a competențelor profesionale sunt atât de importante.

Aflată în cel de-al patrulea an de existență, Săptămâna pune în lumină meritele EFP în toate formele sale și atrage atenția asupra potențialului acestei forme de educație de largă acoperire. Mii de evenimente și activități urmează să aibă loc pe tot parcursul anului 2019 și în cursul Săptămânii înseși, aducând EFP în centrul atenției în întreaga Europă.

Deși România ia măsuri pentru a trece la un sistem dual de învățământ profesional și tehnic, are în continuare cea mai scăzută pondere a absolvenților cu experiență de învățare la locul de muncă și cea mai mică proporție de adulți implicați în învățarea pe tot parcursul vieții în UE.

România are, de asemenea, una dintre cele mai mari rate ale abandonului școlar timpuriu la nivelul UE. Prin urmare, aștept cu interes să văd impactul reformei EFP și sper că programele revizuite de învățământ profesional și tehnic, calificările profesionale și standardele de formare vor spori calitatea și atractivitatea VET în țară. De asemenea, încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă.

Sunt foarte mulțumită că România sprijină Săptămâna europeană a competențelor profesionale promovând EFP, ajutându-i pe oameni să-și descopere talentele și permițându-le să exploreze posibilitățile oferite de EFP, atât în prezent, cât și în viitor, în toate etapele vieții lor.

___

Marianne Thyssen este Comisar european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Rezultatele TIMSS ne indică urgența alfabetizării științifice a elevilor, care să aibă capacitatea de a înțelege și explica fenomenele naturii – Ligia Deca, consilier prezidențial / Raportul de țară la TIMSS 2019, cu rezultatele detaliate ale studiului în care România s-a clasat ultima din Europa la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a, prezentat de Universitatea din București

Rezultatele României la studiul TIMSS 2019 au fost prezentate detaliat astăzi de către specialiștii în științele educației și testare educațională de la Universitatea din București și din Ministerul Educației. Conferința…
Vezi articolul

Op Ed / Profesoara Oana Serban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, despre cazul Hasdeu: Nu e doar o problemă a sistemului faptul că ajunge într-o poziție privilegiată, ca profesor, un individ care nu leagă două fraze coerent. E și o problemă a inspectoratelor care funcționează ca un fel de poliție a școlii – inspectează ore, oameni, avantaje – dar nu evaluează mai nimic / Ministerul trebuie să facă ceva

Faptul că la Colegiul B.P. Hasdeu o profesoară de limba română, complet agramată, rămâne la catedră prin pasivitatea inspectoratului, în ciuda scrisorilor deschise ale elevilor, părinților și profesorilor, nu e…
Vezi articolul

Universitatea din București – europeană și cu autonomie sporită, sau „prima” pe țară și „în formațiune completă”, prin includerea celorlalte mari universități din București? Diferențe și asemănări în viziunea și promisiunile celor doi candidați anunțați până acum la funcția de rector UB, Marian Preda și Cristian Preda

Un rector în funcție care mizează pe continuitate și care promite să întărească lucrurile pe care le-a făcut într-un prim mandat dificil, marcat de criza produsă de pandemie și de…
Vezi articolul