Op ed / Ștefan Pălărie, senator USR, despre rezultatele la PISA 2022: Întreb retoric spre doamna ministru a educației sau cine mai e pe acolo treaz – Facem și noi ceva, în sfârșit, ca țară, pentru educație?

321 de vizualizări
Foto: Ștefan Pălărie

Școala românească lasă elevi în urmă. Și lasă foarte mulți elevi în urmă, fără a fi capabili ca stat și societate să oprim această degradare. Testele PISA ne arată iarăși, și pentru anul 2022, aceeași realitate unde foarte mulți dintre elevii români de 15 ani nu pot înțelege un text sau nu pot utiliza în practică noțiuni de matematică sau din științe.

Nu e nimic nou sub soare. Știm și cunosc și Guvernul și toată clasa politică cauzele acestei situații:

  • nu reușim să facem educație de calitate acolo unde este sărăcie și pierdem acei copii – mulți, foarte mulți;
  • profesorii nu sunt motivați și știm ce greve am avut în acest an;
  • elevii nu sunt motivați nici ei, învățând după o materie și o programă ce pare deja din antichitate, cu metode de acum 30 de ani.

Mă doare rău că am pierdut o ocazie imensă cu legile educației și că Ministerul Educației a picat un examen uriaș. Știam de toate aceste lucruri, le-au spus și specialiștii români. Din păcate, sub cupola poleită a proiectului România Educată ne-am pregătit ani de zile să facem o schimbare în educație, dar am ratat-o: noile legi ale educației au eșuat în a rezolva vreuna din marile probleme.

În loc să avem o „democratizare” a calității educației, avem din contră, prin noile legi: și mai multă segregare prin examene diferențiate la liceele „bune”, nu avem programe pentru a opri abandonul școlar, nu avem vreo obligație clară de actualizare a materiei din programă. Iar situația socială și economică a profesorilor este în continuare degradantă.

Nu mai vorbesc despre faptul că și așa proaste cum sunt, legile sunt deja împotmolite, creând mai mult haos și întârzieri… sau despre lipsa banilor pentru programe precum „Masă caldă”, pentru transportul elevilor sau salarizarea profesorilor – lucruri E-LE-MEN-TA-RE pentru a opri măcar abandonul școlar.

Așadar, întreb retoric spre doamna ministru a educației sau cine mai e pe acolo treaz – Facem și noi ceva, în sfârșit, ca țară, pentru educație?

PS: E foarte trist faptul că pe pagina Ministerului Educației unde este transmisă live conferința rezultatelor PISA, singurul dialog în scris pe marginea temei a fost:

”Se mai dau cardurile educaționale de 500 RON?”

”Da, se mai dau!”.

Aici am ajuns!

Op-ed: Ștefan Pălărie este senator, membru al partidului USR. Opiniile sale nu reprezintă poziția redacției


3 comments
  1. eu zic sa o luati de la o margină. sa incepeti cu salarizarea.
    ce pălăria mea ?!?

  2. Trebuia sa adaugati ore suplimentare la matematica , TIC , limbi straine, fizica, chimie biologie si geografie , nu sa le reduceti, ca si de aceea este acest nivel de ultima tara din UE la nivel de cultura, educatie
    Plus ca salariul profesorilor este mic fata de inflatie , atunci multi isi iau al 2-lea job ; plus numarul de elevi prea mare inca din clase care au goluri imense la elementele de baza, adica la citit, scris, si tabla adunarii, a scaderii, a inmultirii, a impartirii pe dinafara, adunari peste 10 pe care nu le stiu foarte multi si de la orase , ce sa mai vorbim de rural, acolo este jale. Nici un profesor nu mai sta la clasa cu recuperare materie, pentru ca 70% nu au aceste notiuni elementare, citesc greoi, pe litere, pe silabe, nu stiu tabla adunarii, a scaderii, a inmultirii, a impartirii, pe de rost, cu care vin din ciclul primar, din clasele acelea Pregatitoare si I cand se invata cititul, promoveaza fara sa stie sa citeasca fluent, ori deloc, raman asa, ca nu au nici acasa cine sa ii invete sa citeasca , sa ii puna sa invete tablele matematicii pe de rost, marea majoritatea acestor copii provin din familii care nu se ocupa de ei, adultii isi vad de ale lor, nu iau legatura cu scoala, nu le verifica temele, nu ii ajuta la teme, nu le explica lectiile.
    Bineinteles ca acesta este rezultatul de analfabetism functional, cand ei nu stiu sa citeasca dupa clasa I, iar in clasa a II-a nu ii mai invata nimeni cititul, raman asa, vai de ei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Religia ca disciplină la Bac în țările europene: în unele nu există deloc, în altele apare ca opțional, atât ca studiu al diverselor doctrine, cât și prin abordări de filosofie și istorie a religiei, religie și sexualitate, religie și știință, pluralism religios

Religia, ca materie de studiu în mai multe țări europene, fie obligatorie, fie opțională, este abordată diferit în diversele tipuri de examene date de elevi la finalul liceului – Bacalaureat,…
Vezi articolul
Raport Banca Mondială

S-a depășit etapa educației pentru mediu, care se predă deja în școli, se trece la dezvoltare durabilă – Societatea de Geografie din România salută raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul” prin recomandări, sugestii și corecturi pe text

În alte sisteme de educație din Europa s-a depășit etapa educației pentru mediu – care există deja și în școala românească – și s-a trecut la educația pentru dezvoltare durabilă,…
Vezi articolul

Adrian Opre, decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității Babeș Bolyai: Nu îi echipăm pe elevi, în școală, pentru viață, îi echipăm pentru teză, pentru competiția locală, pentru capacitate, pentru Bacalaureat și ne mândrim cu rezultatele lor. Îi pregătim pentru un mediu artificial

Școala nu îi pregătește pe elevi pentru alt mediu decât cel școlar, susține decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Adrian Opre. Acesta a…
Vezi articolul

„E un șoc binevenit” rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, spune sociologul Sebastian Lăzăroiu: „Grecii și-au măturat vechea clasă politică abia după ce au intrat în colaps economic. Noi avem șansa să o facem înainte” / S-ar putea ca duminica viitoare să aflăm că, numeric, nu e posibilă decât o majoritate între PSD, USR și PNL, dacă vrem să izolăm curentele excentrice

Alegerea a doi candidați anti-sistem în primul tur al alegerilor prezidențiale, dintre care unul pro-rus cu poziții ultra-naționaliste și anti-europene, în condițiile în care niciunul dintre exit-poll-urile publicate după închiderea…
Vezi articolul