Ora de istorie: “Jocul” și implicarea elevilor în activități care încurajează gândirea istorică pot da rezultate mai bune de învățare decât simpla memorare de date – studiu spaniol citat de Nature

4.904 vizualizări
Foto: © Gillrivers | Dreamstime.com
Folosirea unor elemente de joc la ora de istorie, într-o manieră care să încurajeze gândirea, asocierile istorice și formarea unor perspective, ar putea duce la rezultate mai bune de învățare decât predarea tradițională bazată, la această materie, pe memorarea unor date, potrivit unui studiu făcut în rândul unor elevi din Spania și publicat luna aceasta în revista Nature.

Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Murcia, echipă care a folosit două grupuri de elevi de clasa a 4-a, de la o școală dintr-o comunitate mai degrabă săracă a orașului. Cercetarea a urmărit să afle care este impactul folosirii unor tehnici de joc în actul de predare (“gamification”) asupra rezultatelor învățării, la o materie pe care, potrivit autorilor, elevii din Spania o consideră frecvent drept plictisitoare.

  • Elevii participanți la studiu au dat teste înainte și după intervenția cercetătorilor în predarea la clasă, iar rezultatele testelor au indicat diferențe semnificative între grupuri, dar și în interiorul grupului participant la predarea experimentală.
Argumentul studiului

Autorii studiului afirmă, citând diverse surse de specialitate, că introducerea unor activități de “gamification” – în sensul de folosire a unor elemente de joc, în scop educativ și de creștere a implicării, nu de divertisment pur și simplu – contribuie la creșterea motivării, participării, implicării și performanței elevilor în învățarea istoriei. Ei arată că una dintre principalele probleme, cel puțin în context spaniol, este demotivarea și modul superficial de învățare a acestei materii, deoarece, în timp ce alte țări încurajează formarea gândirii istorice prin activitatea de la clasă, în Spania se păstrează metoda tradițională de predare pe baza memorării de date și informații.

Folosirea unor activități de tip joc în predarea istoriei poate încuraja elevii să participe mai mult la ore și să-și construiască propriul model de învățare, arată autorii. Metoda ar susține tendințele pedagogice actuale, care pledează pentru înlocuirea transmiterii de informații istorice, spre a fi memorate, cu dezvoltarea unei gândiri istorice – capacitatea de a soluționa probleme, gândire critică, formarea capacității de analiză, capacitatea de abordare a surselor istorice, formarea unei perspective proprii unde sursele prezinte informații diferite sau în schimbare.

Care au fost rezultatele studiului spaniol

În cazul studiului citat, unul dintre grupurile de elevi a studiat conform metodei tradiționale de predare, bazată pe memorare. În cazul celui de-al doilea grup, au fost introduse elemente de joc, printre care folosirea unor misiuni, provocări, elemente de tip “badge” sau “achievement”, munca în echipă și metode de încurajare a gândirii privind temele discutate.

Ambele grupuri au fost evaluate înainte și după perioada de test, iar rezultatele au fost comparate. Rezultate-cheie:

  • În cadrul grupului experimental, rezultatele de la evaluarea inițială au fost foarte slabe, dar au crescut semnificativ, peste media grilei de evaluare, în cazul evaluării de la finalul experimentului, diferențele fiind semnificative statistic.
  • Între grupul experimental și cel de control nu existau diferențe semnificative în analiza dinaintea intervenției cercetătorilor. La final, însă, diferențe semnificative statistic au fost identificate la aproape toate punctele de comparație, în favoarea grupului experimental
  • În cazul grupului de control, care a învățat după metoda tradițională, s-au înregistrat îmbunătățiri între cele două evaluări, dar diferențele au fost, în ansamblu, reduse.

Autorii afirmă că studiul poate fi folosit ca referință pentru încercările de introducere a elementelor de tip “gamification” în predarea istoriei, la școala primară, alături de metode de învățare activă care să încurajeze gândirea istorică.

Studiul integral poate fi consultat aici.

Foto: © Gillrivers | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


3 comments
  1. Bun, foarte adevărat că Istoria trebuie făcută mai …. simpatică pentru copii. Dar eu nu înțeleg cum poți dezvolta o gândire istorică fără a pune mai întâi temelia, baza teoretică…

  2. Parerologi sunt destui. Niciunul insa nu vine in teren sa vada cum faci maraton prin materie si planificare pentru a reusi sa predai toate informatiile. Ce-ati vrea, sa sara profesorul din istorie vreun eveniment? De unde timp de vrajeala cand nu este nici pt.a termina materia? Scoateti din materie si le punem elevilor si coarne, ii luam si in brate ,ii leganam. Vom avea timp atunci.

    1. Trebuie mărit numărul de ore de Istorie. Și atunci este timp și pentru predare și pentru „joc”…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Istoricul Daniel Citirigă, despre motivele pentru care extremiștii și simpatizanții lor îi martirizează pe Zelea Codreanu și Ion Antonescu, negând Holocaustul: Cred că este vorba de educație. În perioada comunistă despre Holocaust nu s-a discutat, apoi, după 1990, s-a reactivat un discurs naționalist, în rândul istoricilor de multe ori / Rusia și mișcările extremiste au în comun ura față de democrație

De ce este sunt considerați martiri Corneliu Zelea Codreanu și dictatorul militar Ion Antonescu, deși au comandat printre cele mai atroce crime ale secolului al XX-lea? „Se spune despre morți…
Vezi articolul

Daniel David, despre „suveraniști”: Dacă sunt patrioți, trebuie să urmeze valorile democratice și să respecte instituțiile și sistemul / „Există presiuni din zone autoritare externe care atentează la drumul democratic al țării noastre” / Profilul taberelor din România polarizată „la început de campanie electorală”

„Dacă țin la țară și sunt patrioți, trebuie să urmeze valorile democratice și să respecte instituțiile/sistemul acesteia, canalizându-și nemulțumirea nu în demersuri anarhice cu tendințe izolaționiste, care distrug instituții și…
Vezi articolul

Atâta timp cât nu orice școală o vedem viabilă pentru un copil, înseamnă că avem o problemă. În mod normal, n-ar mai trebui să fie hăituirea pentru admitere la o anumită școală, spune Gabriel Vrânceanu, șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, din Ministerul Educației

În mod normal, n-ar mai trebui să fie hăituirea pentru admitere la o anumită școală, spune Gabriel Vrânceanu, șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum din cadrul Centrului Național de Politici și…
Vezi articolul

Profesorul Radu Vancu: Educația trebuie să facă parte din strategia națională de apărare. E una dintre vulnerabilitățile pe care Rusia a știut să le speculeze pentru a aduce România aproape de colaps

Președintele Nicușor Dan tocmai a prezentat strategia națională de apărare. La vulnerabilități a indicat două: corupția & administrația publică. Aș indica a treia, cel puțin la fel de importantă: educația.…
Vezi articolul