Paradoxul Nichifor Crainic în liceul românesc: Noul manual privind Holocaustul îl portretizează ca ideolog al extremei drepte / Manualele de limba română încă folosite de Ministerul Educației în școli omit activitatea sa legionară și antisemită și le dau elevilor teme cu „Binele suprem” și „atmosfera autentic religioasă” din poeziile lui

Nichifor Crainic, reprezentant proeminent al regimului legionar din perioada interbelică și al antisemitismului, introdus de Ministerul Educației în subiectele la limba română – Bacalaureat 2025 este prezent și în manualele după care studiază liceenii. Dacă în cel recent, referitor la „Istoria evreilor. Holocaustul” – clasele a XI-a și XII-a, Crainic este prezentat prin prisma rolului său în promovarea mesajului antisemit și în sprijinirea extremei drepte, în cele vechi de limba română, neactualizate de mai bine de un deceniu și jumătate, el apare aproape exclusiv prin prisma rolului său literar/cultural, cu o singură mențiune, într-un singur manual, privind implicarea sa în mișcările extremiste ale epocii.

• Edupedu.ro a scris, luni, că textul suport pentru peste jumătate din cerințele din varianta de rezervă a subiectelor la Limba și literatura română de la examenul de Bacalaureat 2025 a fost un fragment semnat de Nichifor Crainic, unul din ideologii și promotorii extremei drepte din perioada interbelică. Crainic a fost ministru al Propagandei în regimul legionar antisemit condus de Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război, a susținut guvernarea autoritară și a teoretizat curentul etnocentrist, care miza pe marginalizarea grupurilor etnice și religioase minoritare din România.

Nichifor Crainic apare, astfel, ca autor luat în calcul la Bacalaureat în condițiile în care liceenii care au dat acum examenul au avut ocazia să afle că este și un reprezentant de seamă al antisemitismului și al mișcărilor extremiste. Pe de altă parte, aceiași liceeni au aflat despre Crainic în ipostaza sa de deschizător al unui curent tradiționalist în perioada interbelică, fără ca acesta să fie, în cele mai multe cazuri, asociat în vreun fel cu adeziunea lui la curente extremiste. Această a doua prezentare a lui Crainic a fost valabilă pentru generațiile anterioare care, în absența unui manual privind Holocaustul și în lipsa unei reforme a planurilor cadru pentru liceu, au studiat despre el doar după manuale de limba și literatura română vechi de aproape două decenii.

Nichifor Crainic în Manualul nou „Istoria evreilor. Holocaustul”

Autorul, teologul și politicianul Nichifor Crainic este prezentat prin prisma apartenenței sale la mișcările radicale în cadrul manualului „Istoria evreilor. Holocaustul” – clasa a XI-a și a XII-a, introdus după un ordin al Ministerului Educației din 2023 și aprobat în 2024. Manualul este coordonat de Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”. 

Ce spune acest manual despre Nichifor Crainic și rolul său în epocă:

• „Mesajul antisemit, incitator la ură, nu s-a redus însă la partide. Un instrument eficient l-au constituit mentorii de generație, respectiv intelectuali mi­litanți: profesori universitari, directori de presă, eseiști, jurnaliști etc. Dacă până la Primul Război Mondial, mentor de generație fusese Nicolae Iorga, după război, cei mai vizibili au fost Nae Ionescu și Nichifor Crainic. Primul era profesor de filosofie și director al ziarului „Cuvântul“. Al doilea a fost pro­fesor de teologie ortodoxă și director al ziarelor militante Calendarul și Sfarmă piatră, precum și al revistei culturale Gândirea. Dintre discipolii lui Nae Ionescu îi amintim pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Polihroniade. Printre discipolii lui Nichifor Crainic s-au numărat: eseistul Vintilă Horia, tinerii preoți Niță Mihai, Dumitru Stăniloae. După 1932, Nae Ionescu a devenit ideologul Mișcării Legionare. În 1937, Nichifor Crainic, după marginalizarea sa din Mișcarea Legionară și Partidul Național-Creștin, devine un ideolog pe cont propriu al extremei drepte și antisemitismului. Documentul programatic al gândirii sale politice a fost lucrarea Programul statului etnocratic (1937), care prevedea că România trebuie să fie un stat numai al românilor. Iar una din căi era distrugerea parazitismului iudaic.”
• „Guvernul Ion Antonescu a fost alcătuit în principal din militari, de unde și caracterizarea acestui guvern ca fiind unul de „dictatură militară”. Cu toate acestea, în guvernul antonescian s-au aflat și așa-ziși tehnicieni. Din 27 ianuarie 1941 și până la 23 august 1944, componența nominală a guvernului Ion Antonescu s-a schimbat de câteva ori. Printre membrii guvernului prezidat de Ion Antonescu, autointitulat „conducătorul Statului”, s-au aflat urmă­torii: Mihai Antonescu, ca vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și, în unele perioade, ministru de externe; Nichifor Crainic, în calitate de ministru însărcinat cu Propaganda Națională; Ion Petrovici, ministrul Culturii Naționale și al Cultelor; Mircea Vulcănescu, în calitate de subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe.”

Nichifor Crainic este asociat mișcării legionare și antisemitismului și în două dintre celelalte patru versiuni ale manualului „Istoria Evreilor. Holocaustul” incluse în biblioteca de manuale a MEC.

Ce spun manualele de limba și literatura română – clasa a XII-a despre Nichifor Crainic

Nichifor Crainic apare în toate cele 4 manuale de Limba și literatura română – clasa a XII-a existente în biblioteca Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație – Ministerul Educației și Cercetării.

Manualul coordonat de Nicolae Manolescu și apărut în 2007 la Editura Sigma 

În cadrul acestuia, Nichifor Crainic apare în câteva ipostaze:

• Ca principal ideolog al grupării tradiționaliste a „gândirismului”, poziție din care „definește specificul etnic românesc prin credința ortodoxă și respinge orientarea tot mai puternică a culturii noastre, începând din secolul al XIX-lea, către Occident, în articole ca ‘Sensul tradiției’ sau ‘Politică și ortodoxie’. Manualul redă, fără vreo interpretare critică, teoriile acestuia despre „instinctele de rasă” ale românilor, care și-ar avea rădăcinile în „slavism” și „grecism”.
• Ca subiect de temă pentru elevi, cărora li se cere să „alcătuiască un portofoliu pe tema sacrului în poezia interbelică (Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic)”
• Ca țintă a „tirului caustic” al lui Eugen Ionescu (1934), într-un pasaj din volumul „Nu”

• Manualul nu menționează apartenența lui Crainic la curentele extremiste ale epocii

Manualul coordonat de Eugen Negrici, apărut la Editura Niculescu ABC – 2007

În acest manual, Nichifor Crainic este prezentat ca poet și teolog, „principalul teoretician” al Tradiționalismului. Manualul precizează că, în continuarea tradiționalismului de început de secol, Crainic „a adăugat ortodoxia, considerată o componentă fundamentală a spiritualității românești”, opinie contestată însă de „critica mai nouă (Nicolae Manolescu).

Este singurul manual dintre cele 4 care figurează în biblioteca de manuale a MEC în care, la profilul de autor, este menționat rolul său în promovarea mișcărilor extremiste: ca promotor al etnocentrismului, elogiator al regimului fascist din Italia, aderarea la mișcarea legionară, ideolog al extremei drepte, ministru al Propagandei Naționale în perioada regimului Antonescu, apoi în calitate de colaborator al comuniștilor la ziarul de propagandă „Glasul patriei”.

Pe aceeași pagină cu acest profil începe, în schimb, și un text de lucru pentru elevi, din „Sensul tradiției” de Nichifor Crainic. Pe baza acestuia, elevii sunt întrebați: „Precizați ideile aduse în discuție în acest fragment al articolului scris de Nichifor Crainic. Ce motivații aduce autorul pentru a susține necesitatea orientării culturii române spre Orient? Cum comentați propunerea ca arta română să stea sub semnul religiei, al ortodoxismului ce ar constitui specificul poporului nostru?”

Tot aici, e prezentat drept un cultivator al „curentului ortodoxist de la revista Gândirea (1921)” și al literaturii religioase.

Manualul coordonat de Eugen Simion, apărut la Editura Corint Educațional – 2007/2014

Manualul îl menționează printre „poeții tradiționaliști” care au „reabilitat estetic” specia bucolicului dezvoltată în lirica lui George Coșbuc.

Nichifor Crainic este prezentat ca reprezentant de marcă al tradiționalismului ca doctrinar al gândirismului, cu o perspectivă etnicistă în care „valorile noastre sunt absolutizate și transformate în criteriu unic”, în care este contestată orientarea culturii române către Occident.

Un exercițiu pentru elevi, inclus în manual, este să realizeze un proiect despre curentul literal-religios al tradiționalismului ortodoxist, proiect „ilustrat cu opere semnificative”

Și la subiectele propuse pentru evaluarea semestrială este propus unul în care elevii trebuie să elaboreze un referat despre „Binele suprem – dragostea de oameni, mântuirea lor prin jertfă și prin accesul la valorile spiritual-culturale ale umanității”, în care, pe lângă Biblie și alte referințe, trebuie să fie folosită ca reper și opera lui Nichifor Crainic. 

Nici acest manual nu oferă niciun indiciu referitor la implicarea lui Nichifor Crainic în curentele extremiste ale epocii

Manualul elaborat de Marin Iancu și Alis Popa la Editura Corint Educațional 2007/2014

Și în acest caz Nichifor Crainic este prezentat mai întâi ca adept al tradiționalismului, prmotor al orientării „ortodoxiste și autohtoniste” prin revista „Gândirea”. Curentul tradiționalist este prezentat printr-un citat din Nichifor Crainic – „Sensul tradiției”. Puncte cardinale în haos”.

Crainic este prezentat ca autor „angajat într-o reabilitare a spiritului ortodoxist, criticând tendințele raționaliste și individualiste pe care le punea pe seama catolicismului și a curentelor neoprotestante”.

Același manual notează că Nichifor Crainic „s-a impus astfel drept creator al unui curent de amplă rezonanță în mediile culturale, care a influențat literatura unor creatori precum Radu Gyr, Vasile Voiculescu sau Adrian Maniu.

Materialul propune ca subiect de exerciții o poezie a lui Nichifor Crainic, „Lumânările”, prezentată ca poezie creștină în care elevii sunt chemați să „selecteze elementele prin care se recreează atmosfera autentic religioasă a poeziei”.

Nici acest manual nu prezintă vreo legătură între Nichifor Crainic și mișcarea legionară, atitudinile antisemite și alte curente extremiste ale epocii.

Citește și:

EXCLUSIV Nichifor Crainic, ministrul Propagandei în regimul legionar antisemit condus de Ion Antonescu, a fost introdus de Ministerul Educației în subiectele de Bacalaureat la Limba română, varianta de rezervă pentru examenul de ieri, 10 iunie 2025 / Istoricul Mihai Manea: Atitudinea sa a fost antidemocratică și astăzi o punem la index