Pe contrasens față de restul lumii? Câteva explicații pentru relaxarea din România

România a devenit o curiozitate în UE odată cu redeschiderea probabilă a școlilor și relaxarea măsurilor din București și alte mari orașe. În timp ce restul Europei se închide din cauza noii tulpini a coronavirusului, mult mai virală, România slăbește șurubul restricțiilor. Există câteva explicații obiective, dar și subiective pentru această situație.

În primul rând, România continuă să testeze extrem de puțin, ceea ce duce la apariția unei imagini distorsionate. G4Media.ro a scris încă din noiembrie anul trecut că România ignoră recomandările Comisiei Europene și ale OMS: testează mai puțin decât capacitatea pe care o are, nu testează masiv în focare și nu asigură accesul ușor al populației la teste. Nimic semnificativ nu s-a schimbat de atunci, chiar dacă noul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat că nici el nu crede în cifrele privind rata infectării.

În lipsa testării masive, luăm decizii în orb. Nu știm riscurile reale, nu știm cât de răspândită e noua tulpină britanică, suntem la mâna norocului. E posibilă o schimbare a parametrilor de testare, dar deocamdată guvernul Cîțu merge pe rețeta veche și ineficientă moștenită de la guvernul Orban.

Relaxarea măsurilor e cu atât mai surprinzătoare cu cât în România a apărut deja noua tulpină mult mai contagioasă, iar informațiile de până acum arată că răspândirea ei e comunitară. A fost identificată la persoane care nu au ieșit din țară. Or, experiența Marii Britanii, a Franței, Olandei și Germaniei arată cât de rapid se răspândește infecția cu această nouă versiune a coronavirusului.

Pe de altă parte, e clar că tensiunile din societate s-au acumulat și guvernul stă pe un butoi de pulbere. Șurubul strâns a dus la falimentarea a mii de firme din horeca și industria spectacolelor. Dificultățile economice s-au propagat pe orizontală, mii de oameni au rămas fără salarii sau cu veniturile micșorate serios, în economie apar blocajele economice.

Cine ignoră aceste realități face o eroare majoră. Vedem în țări pașnice precum Olanda cum nemulțumirile dau în clocot și apar manifestații violente. În Ungaria vecină, sute de patroni de restaurante se pregătesc să deschidă localurile în ciuda restricțiilor pentru că nu au primit banii promiși de guvern, la fel ca în Polonia, ba chiar și Italia.

Și în România criza mușcă serios din finanțele private și din cele publice. Măsurile de sprijin anunțate anul trecut merg greu, zeci de mii de antreprenori așteaptă încă banii promiși. Veniturile bugetare și cele ale comunităților locale sunt afectate serios de pandemie, într-un cerc vicios ce nu se mai oprește de aproape un an. Dovadă e dificultatea cu care apare proiectul de buget, supus unor presiuni uriașe din toate părțile: bani pentru combaterea pandemiei, bani pentru salarii și pensii, bani pentru eventuale investiții, bani pentru primării și consilii județene.

O altă presiune majoră e cea a părinților, copiilor și profesorilor care vor deschiderea școlilor. După aproape un an de educație online, rezultatele sunt catastrofale: mii de copii nu au acces real la cursurile online, mulți părinți care stau acasă cu copiii au veniturile diminuate serios. La asta se adaugă problemele psihologice provocate de lipsa interacțiunilor, sentimentul de inutilitate și neputință.

Adăugați la aceste considerente și teama noului guvern, unul bazat pe o coaliție fragilă și minată de neînțelegeri serioase între partide, dar și în interiorul fiecărui partid. Acest guvern nu poate gestiona încă o criză socială serioasă, așa că merge spre relaxare din inerția unor hotărâri luate anul trecut, înainte de apariția noii tulpini mult mai contagioase.

Citește analiza integrală pe G4media.ro

Foto: Cristian Pantazi/G4Media.ro