Pentru starea de bine a profesorilor, climatul școlar și participarea la decizii sunt factori-cheie, pe lângă volumul de muncă sau satisfacția salarială – analiza unor experți Oxford

3.973 de vizualizări
Foto: © Zorandim | Dreamstime.com
Profesorii raportează unul dintre cele mai ridicate niveluri de stres și situații de „burnout” la locul de muncă, în comparație cu alte profesii, în condițiile în care starea de bine a profesorilor are un impact semnificativ asupra stării de bine și succesului academic al elevilor, arată un nou raport realizat de experți de la Oxford. Studiul, ce aduce laolaltă concluziile celor mai importante cercetări recente pe această temă și arată că, în cazul profesorilor, climatul școlar și posibilitatea de a-și spune punctul de vedere sunt printre factorii foarte importanți, alături de alții precum volumul de muncă sau satisfacția salarială, pentru starea de bine a cadrelor didactice. 
  • Studiul a fost realizat de Wellbeing Research Centre din cadrul Universității din Oxford pentru Organizația International Baccalaureate și dat publicității de aceasta din urmă în luna aprilie. El urmărește să analizeze în particular starea de bine subiectivă a profesorilor – adică sentimentele oamenilor despre propria viață. Dar autorii notează că, în lipsa unui volum suficient de mare de cercetări recente pe acest subiect, are în vedere și și cadrul ceneral al stării de bine în domeniul ocupațional, în rândul adulților.

Raportul notează că școlile pot propune definiții specifice comunității proprii de profesori atunci când vine vorba despre starea de bine a acestora, având în vedere trei aspecte general valabile: satisfacția în viață, starea afectivă, respectiv sentimentul de utilitate și însemnătate a vieții. 

Literatură recentă, de specialitate, luată în considerare pentru această analiză arată că, pentru profesori, aspectele organizaționale și sociale ale locului de muncă sunt importante din perspectiva stării de bine: atunci când manifestă o stare pozitivă, de mulțumire față de școala unde lucrează, cercetările arată că profesorii raportează un nivel mai scăzut de Burnout și stabilesc relații mai strânse între părinți și unitatea de învățământ. 

În general vorbind, cele mai importante motoare pentru starea de bine la locul de muncă sunt relațiile cu ceilalți și sentimentul de sprijin social. În cazul anume al profesorilor, raportul determină o serie de elemente suplimentare, precum:

  • La nivel personal, reziliența și stăpânirea propriilor emoții sunt asociate cu un nivel mai ridicat al stării de bine, de care toți cei implicați în procesul educațional ar trebui să țină cont
  • Volumul de muncă este un element „crucial”, el putând cauza epuizare și un nivel foarte ridicat de stres.
  • Climatul școlar este considerat de asemenea foarte important, prin elemente de sprijin precum: participarea la procesul decizional al școlii, autonomie, relațiile cu elevii, sentimentul de apartenență, deschiderea școlii către schimbare și inovare.
  • Posibilitatea profesorilor de a-și spune părerea – în deciziile școlii sau în deciziile referitoare la propria lor muncă – este scoasă în evidență ca aspect important pentru starea de bine a acestora.
Recomandări pentru decidenții din școli

Raportul citat formulează și o serie de recomandări pentru decidenții din școli, pentru a întări nivelul stării de bine în rândul profesorilor, „unul dintre primii factori care ar trebui luați în considerare pentru a îmbunătăți starea de bine în toată comunitatea școlară”. Printre recomandări:

  • Să nu ia în calcul factori personali, precum vârsta sau sexul profesorilor, ci să aibă în vedere acțiuni care să vină în sprijinul cadrelor didactice cu situații diferite, aflate în puncte diferite ale carierei. 
  • Să înțeleagă faptul că managementul volumului de muncă și satisfacția salarială sunt cruciale pentru întărirea stării de bine a profesorilor
  • Să asigure un climat școlar pozitiv, cu o bună comunicare între colegi și între profesori și elevi, părinți și conducere
  • Să-i susțină pe profesori pentru a se adapta mai ușor la avansurile tehnologice, lipsa de pregătire sau nivelul scăzut de încredere în utilizarea tehnologiei putând fi factori cu impact negativ pentru starea de bine a cadrelor didactice.

Foto: © Zorandim | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


4 comments
  1. Profesorii 16 ore pe săptămână la cursuri ,iar elevii 20 ore la primar,25-30 ore la gimnazial,35-38 ore la liceal.Profesorii majoritatea nu fac nimic acasă,iar elevii au teme,meditații,alte 10-20 ore pe saptamana activitate.Volumul de munca,climatul de la ore,stresul și bornout este la elevi.Fiti sinceri și recunoașteți dragi profesori că sunteți Intr o mare zona de confort voi,în comparație cu elevii voștri, fii si fiicele voastre.

  2. Toate aceste lucruri se știau!
    E bine că sunt atestate și de cercetări! Încă o dată!
    In România nu există o cultură a onorării unui specialist! Profesorul este un profesionist in domuniul lui! El e necesar să fie apreciat pecuniar, de societate. Prin legi, respectate, in interiorul sistemului in care lucrează, trebuie i se creeze condiții pentru a putea da un randament bun!
    La noi, salariile sunt mici in raport cu efortul depus! Iar directorul școlii, ISJ, ministerul-factori ierarhic superiori- se ocupă doar să câștige suplimentar față de cum sunt plătiți ( chiar dacă mult mai bine ca un profesorii), fără nicio noimă morală!
    Toate acțiunile lor-de la lipsa de grijă față de angajați, până la deciziile cu impact asupra celor implicați ( personal didactic, elevi, părinți)- au ca obiectiv doar binele de moment, imaginea, câștigul personal!
    Ce viziune ?!?!

    Țăranii noștri, acum o sută de ani, practicau ce știau! Și știau că truprile lor au nevoie de odihnă la amiază, că alegerile de activități pentru socializare se fac după criterii și in perioade anume, că ei nu-și pot munci inconștient și la infinit animalele, că grija față de un copil e grija întregii comunități, ceas de ceas!

    Cum s-a ajuns dintr-o parte in alta?
    S-a pus ușorul/ urgentul inaintea importantului (cu motivații superficiale, care sunau bine), s-a ierarhizat aplicându-se decizii ale unor indivizi care-și luaseră și ei posturile fără criterii de valoare și fără să răspundă pentru alegerile făcute!
    Știm cu toții cum s-a ajuns aici, vedem urmările și, totuși, ne amăgim in continuare că va fi mai bine!

    Nu, va fi tot mai rău! Pentru că lăsăm să fie!
    De ce? Pentru unii e imposibil altfel (mulți), pentru alții e comod așa (destui), altora li se inchide gura (acum prea puțini)! Așteptăm inversări numerice! Până atunci- degradarea societății!

  3. Ce burnout, mah? Efectiv iesim cu capul si de la ore si de la hartogaraie. Daca mai ai si „norocul” sa fii de serviciu, iesi nu cu burnout, ci ashes from ashes, dust to dust.

    1. 👍👍👍

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Școala în țara europeană cu cea mai mare inflație: ghiozdanele s-au scumpit cu 12%, rechizitele cu 9%, iar cărțile școlare cu 5 procente în septembrie 2025 față de 2024

Prețurile la rechizitele școlare au rămas ridicate și în septembrie 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) transmise la solicitarea Edupedu.ro. În medie, rechizitele costau cu 9,2%, luna trecută,…
Vezi articolul

BREAKING Peste 27 de mii de contestații depuse la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, cel mai mare număr de nemulțumiri din ultimii 8 ani. Peste 24 de mii de note erau greșite și au fost modificate după reevaluare

Ministerul Educației a anunțat marți rezultatele finale de la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a 2023, iar conform datelor publicate anul acesta au fost peste 27 de mii de evaluări…
Vezi articolul

Le Monde: În România, guvernul este tot mai slăbit în urma acuzațiilor de plagiat / Ministrul de interne Lucian Bode este al patrulea membru al cabinetului acuzat de fraudă academică / În 2021 și 2022, alți doi miniștri au fost forțați să demisioneze în urma unor dezvăluiri de același tip

Guvernul României este zguduit de acuzațiile de plagiat, scrie Le Monde, citată de Rador și preluată de G4Media.ro. Mai mulți miniștri sunt bănuiți că au copiat o parte din teza…
Vezi articolul

Numărul elevilor a atins cel mai mic nivel din ultimul deceniu în anul școlar 2022-2023 / Ruralul a „pierdut” o treime din efectivele de elevi de gimnaziu pe care le avea acum 10 ani / Numărul profesorilor crește de câțiva ani, dar rămâne sub nivelul din 2012-2015 – Raport al Ministerului Educației

România a avut, în anul școlar 2022-2023, cel mai mic număr de elevi din ultimul deceniu, pierzând aproape 9% din totalul efectivelor de elevi față de anul de referință 2014-2015,…
Vezi articolul

Finlanda, țară declarată model pentru “reforma” ARACIP, nu are niciun echivalent al ARACIP. Ce se întâmplă cu evaluarea și autorizarea școlilor și grădinițelor în țara unde s-a format și Radu Szekely, consilierul ministrului Cîmpeanu

Modul de reorganizare al agenției care autorizează și evaluează școlile și grădinițele din România a ținut cont de practicile din state cu sisteme performante de educație, inclusiv Finlanda. Așa a…
Vezi articolul

Comisarul european desemnat pentru portofoliul educației, Roxana Mînzatu: Avem deficiențe majore de competențe în domenii-cheie ca științele, tehnologia, ingineria și matematica. Asistăm la o deteriorare a competențelor de bază ale tinerelor generații

Comisarul european desemnat pentru a conduce portofoliul care include educația, românca Roxana Mînzatu, a atras atenția, la audierile de marți din Parlamentul European, că „asistăm la o deteriorare a competențelor…
Vezi articolul