Pericolele invizibile ale canalelor WhatsApp – semnal de alarmă pentru părinți (P)

2.673 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Într-o eră în care tehnologia se infiltrează, discret dar constant, în fiecare colț al vieții noastre cotidiene, copiii ajung să consume informație digitală mai repede decât pot învăța să o filtreze. 

WhatsApp, o aplicație pe care o folosim zi de zi pentru a comunica, a introdus o funcție nouă – Canalele WhatsApp.

Astfel, o platformă aparent simplă, destinată comunicării, devine, prin funcția sa de canale, o poartă de acces către un conținut pe care puțini părinți îl înțeleg în profunzime.

Ce sunt Canalele WhatsApp?

Canalele WhatsApp sunt o funcționalitate destul de nouă care le permite utilizatorilor să urmărească actualizări trimise de persoane, influenceri, organizații sau branduri. Este un sistem de comunicare unidirecțional, în care doar administratorii canalelor pot posta, iar urmăritorii doar urmăresc conținutul.

Deși pot fi utile pentru adulți, aceste canale pot reprezenta un pericol real pentru copii, care nu au încă maturitatea și cunoștințele necesare pentru a naviga în siguranță în acest mediu digital.

Ce pericole există pentru copii în canalele de WhatsApp? Două situații în care copiii pot fi vulnerabili 

Atunci când vorbim despre riscurile pe care le implică utilizarea canalelor WhatsApp de către copii, este important să analizăm situația din două perspective complementare:

  1. Perspectiva creatorului de canal – copilul care administrează un astfel de canal
  2. Perspectiva consumatorului de conținut – copilul care urmărește canale nepotrivite
 🔹 1. Copilul creator 
Canal de whatsapp

Atunci când un copil decide să creeze un canal pe WhatsApp, este posibil să facă acest lucru din joacă sau din dorința de a se face remarcat în cercul său de prieteni. 

Însă această alegere vine cu riscuri reale. 

Un copil poate publica, fără să-și dea seama, informații personale, cum ar fi numele complet, școala la care învață, zona în care locuiește sau chiar imagini prea personale. 

Aceste detalii pot fi ușor exploatate de persoane rău intenționate, care urmăresc să obțină avantaje financiare, să manipuleze emoțional sau chiar să stabilească un contact direct în scopuri abuzive. Lipsa de experiență și de discernământ a copiilor îi face vulnerabili în fața acestor pericole invizibile.

Iata un exemplu real de canal sugerat pe telefonul unui copil de 10 ani:

🔹 2. Copilul consumator de conținut 

Voi enumera în continuare pericolele evidente la care sunt expuși copiii atunci când urmăresc canale nepotrivite. Dar, înainte de a le analiza, este esențial să reflectăm asupra pericolelor nevăzute. Acestea nu alarmează imediat, dar acționează lent, constant și adesea ireversibil asupra dezvoltării copilului.

  • Absența totală a controlului parental

Spre deosebire de alte platforme care le permit părinților să seteze limite și să filtreze conținutul, WhatsApp nu oferă nicio opțiune reală de control parental asupra canalelor accesate de copii. Nu există posibilitatea de a restricționa vizibilitatea anumitor canale, de a bloca recomandările sau de a filtra conținutul în funcție de vârstă. Copilul are, practic, acces liber și nelimitat la orice tip de conținut este distribuit public, iar această lipsă de protecție este un semnal clar de vulnerabilitate.

  • Expunerea constantă la conținut lipsit de valoare

Un alt pericol nevăzut, dar profund nociv, este pierderea timpului în fața conținutului fără valoare. În loc să își cultive gândirea critică, creativitatea sau curiozitatea, copilul consumă ore în șir conținut superficial, repetitiv, construit doar pentru a atrage atenția și a menține ochii lipiți de ecran. În spatele unei aparente „distracții inofensive” se află, de fapt, o risipă de timp și energie, care afectează capacitatea de concentrare, dorința de învățare și chiar somnul.

  • Normalizarea unor modele greșite de succes și influență

Poate cel mai perfid dintre toate pericolele este presiunea subtilă de a deveni „popular” cu orice preț. Copiii ajung să creadă că succesul înseamnă să ai un canal, să aduni urmăritori, să faci provocări, oricât de absurde sau riscante ar fi, pentru „engagement”. Îi imită pe colegii de clasă care au succes online, fără să-și dea seama că valori precum responsabilitatea, modestia sau discernământul sunt complet ignorate în favoarea aparenței și a validării facile. Se formează astfel un model toxic, în care imaginea contează mai mult decât conținutul, iar „like-urile” mai mult decât caracterul.

Pericolele evidente la care copiii sunt expuși atunci când folosesc aplicația Whatsapp, care, desigur, sunt valabile în orice altă aplicație online sunt:

Expunerea la conținut inadecvat

Copiii pot descoperi canale care publică:

  • Conținut pornografic sau sugestiv
  • Imagini violente sau tulburătoare
  • Promovarea consumului de droguri sau activități ilegale
  • Mesaje rasiste, xenofobe sau extremiste.
Influențe Negative și Necontrolate

Unele canale promovează:

  • Imagine corporală nerealistă
  • Presiune socială, provocări periculoase („trending”)
  • Teorii ale conspirației și știri false
  • Ideologii politice sau religioase extreme.
  • Înșelătorii și linkuri periculoase.

Anumite canale pot posta:

  • Concursuri false sau premii fictive
  • Linkuri spre site-uri care fură date personale
  • Scheme financiare (inclusiv criptomonede).
Contact Indirect cu Străini

Chiar dacă interacțiunea în canale este unidirecțională, unele postări conțin:

  • Linkuri către grupuri private
  • Invitații la conversații externe.
Ce putem face noi, părinții?

1. Discuții deschise

  • Vorbește deschis despre siguranța online.
  • Încurajează copilul să îți spună ce vede și ce îl îngrijorează.
  • Oferă exemple reale de pericole online (știri false, escrocherii).

2. Verifică setările telefonului

  • Vezi ce aplicații folosește copilul și ce canale urmărește.
  • Activează controale parentale și limite de timp pentru aceasta aplicatie. 
  • Dacă este prea mic, evită complet WhatsApp.

3. Explorați împreună

  • Petrece timp cu copilul în timp ce folosește telefonul.
  • Verifică ce canale vrea să urmărească.
  • Învață-l cum să blocheze sau să raporteze conținut periculos.

4. Stabiliți reguli clare

  • Nu are voie să urmărească canale necunoscute sau să apese pe linkuri dubioase.
  • Stabilește timp maxim pentru utilizarea aplicațiilor.
  • Reamintește-i: dacă ceva îl face să se simtă inconfortabil, să îți spună imediat.

5. Fii un exemplu bun

  • Fii atent la propriul comportament online.
  • Arată-i cum se folosește tehnologia cu responsabilitate.

WhatsApp și alte aplicații nu sunt „inamici”, dar nici nu putem să îi lăsăm pe copii în mediul online fără supraveghere.

Cu răbdare, comunicare și implicare, putem transforma aceste provocări digitale în ocazii de educație, apropiere și învățare. Iar copiii vor simți că nu sunt controlați, ci sprijiniți să navigheze mai sigur în lumea online.

Dezvoltarea gândirii critice este foarte importantă pentru dezvoltarea copiilor și pentru ca ei să fie mai pregătiți pentru mediul online. Poți antrena copilul prin sesiuni de dezvoltare cognitivă și emoțională prin Metoda Feuerstein la Centrul Educațional Parentropolis. Citește mai multe despre metodă aici.

___

Despre autor:
Laura Ion / Foto: Arhivă personală

Laura Ion este trainer acreditat specializat în domeniul siguranței online pentru copii și consilier în dezvoltare personală și vocațională, Data Privacy Officer acreditat, formator și mediator acreditat internațional Feuerstein.


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ghiozdane și rechizite pentru școală la prețuri accesibile / Kaufland anunță că 1% din vânzări sunt bani direcționați pentru educația copiilor din comunități defavorizate (P)

Kaufland sprijină educația tuturor copiilor prin oferte speciale la gama Talentus®, valabile din 13 august în toate magazinele din țară. Părinții pot găsi ghiozdane de la 19,99 lei, caiete la…
Vezi articolul

Profesorii sunt îndrumați să discute cu elevii despre adicțiile de droguri și alcool, să inițieze dezbateri, iar părinții sunt sfătuiți despre semnele unor eventuale dependențe în două ghiduri metodologice lansare de Autoritatea pentru Politici în domeniul Drogurilor și Ministerul Educației și Cercetării

Două ghiduri metodologice de prevenire a adicțiilor în rândul elevilor au fost lansate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) și Ministerul Educației…
Vezi articolul

DSBU Deutsche Schule Bukarest este singura instituție din România care urmează integral programa germană cu toate ciclurile de învățământ: creșă, grădiniță, școală primară și liceu (P)

Recunoscută oficial ca școală germană în străinătate, DSBU este singura instituție din România care urmează integral programa germană. Acreditată de Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei și membră a Federației Mondiale…
Vezi articolul

Copiii învață din școală, de mici, an de an, generozitatea și solidaritatea prin bucuria de a dărui / Șase copii cu probleme grave de sănătate sunt sprijiniți prin campania umanitară „Sunt Energie pentru Bine” de la Școala Europeană București (P)

Într-o perioadă în care educația este adesea redusă la performanță academică și rezultate măsurabile, există școli care aleg să formeze, înainte de toate, oameni. La Școala Europeană București, educația pentru…
Vezi articolul

Luciana Antoci, consilier pe Educație al premierului Bolojan, despre analfabetismul funcțional în rândul elevilor: Este un fenomen care nici nu începe, nici nu se termină la școală / Pe de o parte, este vorba despre timpul îndelungat pe care îl petrec în mediul online. Pe de altă parte, în România nu se citește

Consilierul pe probleme de Educație al premierului Ilie Bolojan, Luciana Antoci, a declarat că nu profesorii sunt vinovați pentru analfabetismul funcțional în rândul elevilor, ci că acesta este un fenomen…
Vezi articolul