Scriitorul Mircea Cărtărescu alături de peste 30 de profesori și cercetători cer oprirea avizării variantei a doua de programă școlară de Română: Nu face decât să multiplice numărul de confuzii, inconsecvențe și aberații din prima variantă

Peste 30 de profesori, cercetători și scriitori semnalează Ministerul Educației și premierului Bolojan că noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a este „viciată procedural și științific” și cer oprirea avizării documentului, avertizând că forma revizuită ignoră criticile de fond și riscă să îndepărteze elevii de literatură și să accentueze analfabetismul funcțional. Într-o scrisoare deschisă trimisă redacției, semnatarii explică argumentat cum versiunea revizuită „deși conține anumite ajustări în raport cu precedenta, ignoră, de fapt, majoritatea reproșurilor de fond, procedând după principiul „cosmetizării”.”

Scrisoarea deschisă, care poate fi citită mai jos, în articol, este semnată de peste 30 de cadre universitare, cercetători, scriitori și profesori din învățământul preuniversitar, din mai multe centre universitare din țară și din străinătate. Printre semnatari se află prorectori, decani și directori de departamente din facultăți de litere, cercetători ai Academiei Române, profesori de liceu din colegii naționale, experți în educație și scriitori, precum Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Andrei Terian, Alex Goldiș, Liviu Papadima, Carmen Mușat, Bogdan Crețu, alături de profesori și cercetători de la universitățile din București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Brașov, Constanța, Galați, Suceava și din diaspora universitară.

Reamintim, noul proiect de programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, varianta a II-a, publicat de Ministerul Educației pe 23 decembrie, păstrează organizarea diacronică a conținuturilor și au fost introduși mai mulți autori recomandați, între care Grigore Ureche și Miron Costin, Ioan Budai Deleanu, Gheorghe Asachi, Maria Rosetti, Sofia Nădejde și Titu Maiorescu.

Potrivit Ministerului, documentele reprezintă forma revizuită a proiectelor supuse consultării publice și au fost elaborate în urma analizării observațiilor și propunerilor transmise în perioada de transparență decizională, însă instituția nu a publicat o sinteză a modificărilor operate față de variantele inițiale și nici un document care să arate explicit cum au fost preluate sau respinse criticile formulate în dezbaterea publică.

Semnatarii susțin că procesul de elaborare și validare a programei este „profund viciat procedural”, invocând suprapunerea majoritară dintre comisia care a conceput programa și comisia care urmează să o avizeze, situație pe care o califică drept incompatibilitate și conflict de interese. De asemenea, aceștia reclamă lipsa totală de transparență privind criteriile de selecție a membrilor comisiilor și a conducerii acestora.

Din punct de vedere moral, autorii scrisorii consideră că programa este lipsită de legitimitate, în condițiile în care cinci cadre didactice din învățământul preuniversitar s-au retras din grupul de lucru, pe parcursul procesului, din cauza dezacordurilor legate de forma finală a documentului și de modul de lucru al comisiei.

În plan didactic și științific, reacția susține că varianta revizuită a programei nu corectează problemele de fond semnalate în dezbaterea publică, ci operează doar modificări de suprafață. Potrivit semnatarilor, documentul păstrează elementul cel mai contestat, organizarea strict cronologică a materiei pe baza așa-numitului „principiu diacronic”, care riscă să îndepărteze elevii de literatură și să accentueze analfabetismul funcțional, în special prin plasarea literaturii vechi la începutul liceului.

Aceștia afirmă că varianta revizuită amplifică, de fapt, acest segment, prin introducerea unor noi cronicari și prin recomandarea unor forme considerate improprii pentru literatura română din secolele XVII–XVIII, precum bestiarul sau predica. În lipsa unei corelări cu programa de istorie, profesorii de limba română ar fi puși, în opinia lor, în situația de a preda și conținuturi istorice, fără ca acest lucru să fie prevăzut curricular.

Semnatarii mai critică introducerea unui modul introductiv considerat „confuz”, intitulat „Reflecții despre literatură”, precum și dilatarea excesivă a conținuturilor prin contexte socioistorice și europene, care ar face imposibilă predarea materiei în timpul alocat, decât într-o manieră mecanică și superficială.

Redăm scrisoarea deschisă:

„Între pe loc și deloc: de ce programa de limba și literatura română  nu satisface exigențele didactice și științifice minimale nici în varianta revizuită

„Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimată Doamnă/Stimate Domnule Ministru al Educației și Cercetării,

Stimată Doamnă și Stimate Domnule Secretar de Stat pentru Învățământul Preuniversitar,

Stimate Domnule Director al Centrului Național pentru Curriculum si Evaluare,

Vă scriem aceste rânduri cu o oarecare stânjeneală că suntem nevoiți să o facem într-o perioadă în care cu toții ar trebui să ne bucurăm de o odihnă binemeritată în ajunul sărbătorilor de iarnă, dar, în același timp, cu un sentiment al urgenței determinat de miza demersului nostru, precum și de circumstanțele adeseori neclare care au guvernat până acum procesul de elaborare a programei de limbă și literatură română pentru clasa a IX-a.

De altfel, tot un sentiment al urgenței ne-a determinat să ne aflăm printre inițiatorii și susținătorii memoriului de acum două săptămâni (https://forms.gle/vqKrGNNrVbEjYcpq8), semnat inițial de peste 200 de foști sau actuali prorectori, decani, prodecani, directori de departament, profesioniști în managementul educațional, membri în comisii de specialitate la nivel național, cadre didactice din învățământul preuniversitar, cadre didactice din învățământul universitar, printre care membri ai departamentelor de literatură română din cele mai importante facultăți filologice din țară, cercetători în domeniul studiilor literare și lingvistice, scriitori și regizori consacrați la nivel internațional, jurnaliști, specialiști media. Memoriul, care între timp a strâns aprox. 3500 de adeziuni, semnala o serie de vicii în proiectarea programei respective. Fără a avea pretenția că această scrisoare deschisă îi reprezintă pe toți semnatarii memoriului, dar având speranța că împărtășim în continuare cu ei esența poziției noastre, am considerat că se impune o reacție rapidă.

Așadar, subsemnații, după parcurgerea celor trei variante de programe de limba și literatura română pentru clasa a IX-a (TC + CS filologie, TC + CS științe sociale, TC celelalte profiluri) postate pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării în data de 23 decembrie 2025, vă aducem la cunoștință următoarele:

1. Din punct de vedere procedural, modalitatea de validare a programei este profund viciată, din moment ce, așa cum s-a semnalat până acum în presă (https://dev.edupedu.ro/programa-scolara-propusa-la-romana-este-viciata-spune-profesorul-radu-vancu-coordonatoarea-grupului-de-lucru-la-programa-de-romana-este-si-presedinta-comisiei-care-avizeaza-este-un-viciu-de-procedu/), majoritatea membrilor Comisiei Naționale de Limba și Literatura Română (inclusiv președintele, președintele executiv și secretarii științifici) au făcut parte și din comisia care a conceput programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, ceea ce indică o evidentă situație de incompatibilitate și de conflict de interese. Semnalăm, de asemenea, lipsa totală de transparență privind criteriile care au stat la baza selecției membrilor și a președintelui celor două comisii responsabile de conceperea, respectiv avizarea programei.

2. Din punct de vedere moral, procesul de concepere și avizare a programei este lipsit de legitimitate, din moment ce cinci dintre cadrele didactice din învățământul preuniversitar care au făcut parte din comisia de elaborare a programei au decis să se retragă din comisie din cauza dezacordurilor semnificative în ceea ce privește forma finală a programei și/sau modul de lucru al comisiei (https://dev.edupedu.ro/exclusiv-patru-profesori-s-au-retras-de-o-saptamana-din-gru-pul-de-lucru-al-ministerului-educatiei-pe-controversata-programa-de-romana-si-inca-un-profe-sor-s-a-retras-ieri-institutia-a-decis-ca-si-fara/). 

3. Din punct de vedere didactic și științific, varianta revizuită a programei, deși conține anumite ajustări în raport cu precedenta, ignoră, de fapt, majoritatea reproșurilor de fond, procedând după principiul „cosmetizării”. Drept urmare, forma revizuită perpetuează cele mai grave defecte ale variantei inițiale, rezolvă câteva aspecte minore, dar, în același timp, ridică noi probleme, uneori chiar mai îngrijorătoare decât cele inițiale:

• structural vorbind, programa își păstrează tocmai aspectul ei cel mai contestabil, și anume „principiul diacronic” ca mod de organizare a materiei; acest principiu e problematic pentru că, pe de o parte, cea mai mare parte a textelor „literaturii române vechi” nu sunt, de fapt, literatură, iar, pe de altă parte, pentru că ele nu pot fi înțelese în absența unui context cultural mult mai amplu, pe care tineri de 14-15 ani nu au cum să-l aibă, ceea ce riscă să îi îndepărteze de literatura română și să crească procentul analfabetismului funcțional;
• mai mult decât atât, varianta revizuită a programei nu doar că își păstrează sectorul ei cel mai discutabil („literatura română veche”), dar îl și amplifică, atât prin introducerea de noi autori „recomandați” (față de Ion Neculce, inclus în varianta inițială, apar acum Grigore Ureche, Miron Costin și Radu Popescu), cât și prin „formele” recomandate pentru secțiunea „Reprezentări ale lumii și ale omului în diverse texte ale perioadei” („culegere sapiențială, roman popular, poem, bestiar, predică, psalm, cronică etc.”), deși cele mai multe dintre acestea nu există ca forme literare în cultura română din sec. XVII-XVIII; mai mult, în lipsa corelării conținuturilor cu programa de istorie pentru clasa a IX-a, profesorii de limba și literatura română se văd nevoiți să devină și profesori de istorie.
• singurul mod prin care programa revizuită încearcă să atenueze impactul principiului cronologic constă în plasarea la începutul conținuturilor a unui modul confuz, intitulat „Reflecții despre literatură”, care amestecă fără discernământ mai multe dimensiuni ale fenomenului literar; coroborat cu dilatarea excesivă a celorlalte patru module cronologice prin elemente de fundal precum „Contextul socioistoric” și „Reprezentări ale lumii și ale omului”, dar și prin „prezentarea sintetică a fenomenelor culturale europene”, aceasta face ca întreaga materie pentru clasa a IX-a să fie imposibil de predat în timpul alocat disciplinei altfel decât într-o manieră mecanică și superficială;
• deși a redus referirile la „identitatea națională”, varianta revizuită a programei le înlocuiește uneori prin abordări cu conotații rasiste (precum recomandarea de a preda Țiganiada lui Budai-Deleanu prin grila tematică „noi și ceilalți”); pe de altă parte, timpul oricum limitat alocat predării literaturii române este irosit prin introducerea unor conținuturi improprii, care nu țin de literatura română – sau de literatură în general –, precum „textul memorialistic (al călătorilor străini în Țările Române)”, cerută ca formă obligatorie la specializarea filologie;
• în varianta sa revizuită, programa nu face decât să multiplice numărul de confuzii, inconsecvențe și aberații din prima variantă: în lista recomandărilor de autoare și autori s-au introdus patru romancieri (dintre care trei scriitoare – Doamna de Staël, Balzac, Mary Shelley, George Eliot), dar din lista de forme literare din TC s-a eliminat tocmai romanul; la rubrica „Reprezentări ale lumii și ale omului”, programa „recomandă realizarea unor corelații cu cel puțin un text dintr-o altă cultură/literatură” (adică nu ajunge că elevii vor trebui să studieze – sub titulatura improprie de „literatură română” – predici, cronici și bestiare, ci vor trebui să le coreleze și cu predici, cronici și bestiare franceze, engleze etc.); se păstrează decupajul mecanic al epocilor, la intervale de 50 (x n) ani, cu categorizări și mai hilare decât în prima versiune („modernizarea” formelor literare precedă „maturizarea” formelor literare) etc.

Vom reveni în curând cu analize mai detaliate ale defectelor de proiectare ale programei revizuite. Deocamdată, ne mulțumim să conchidem că nici măcar în această formă programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a nu reușește să satisfacă exigențe didactice și științifice minimale, ceea ce arată pur și simplu că actuala comisie este incapabilă să atingă asemenea exigențe. Prin urmare, vă solicităm elaborarea unei noi programe, gândită pe alte coordonate și de către o altă comisie.

Suntem de părere că un asemenea proces ar trebui să se desfășoare într-un mod calm și profesionist, în care să primeze argumentele științifice, iar rezultatul final să reflecte, pe cât posibil, pluralismul punctelor de vedere. Este, din păcate, ceea ce a lipsit până acum în procesul de elaborare a programei, în care s-a încercat, alternativ, de către nucleul comisiei care a elaborat programa, fie reducerea la tăcere a vocilor critice, în lipsa unor argumente articulate care să le combată, fie „cârpeli” de fațadă ale programei, cum s-a întâmplat în varianta revizuită.

Nu în ultimul rând, atragem atenția asupra faptului că forma actuală a programei ignoră un context strategic major asumat de statul român. România este stat candidat la aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu un parcurs oficial de aliniere la standardele organizației și cu un obiectiv declarat de aderare în 2026. În acest cadru, creșterea calității educației reprezintă o direcție explicită de politică publică. Menținerea și validarea unei programe care contravine tendințelor curriculare internaționale și bunelor practici promovate de OCDE expune România unui risc de reputație real, afectând credibilitatea angajamentelor asumate și capacitatea sistemului educațional de a susține acest proces de aderare.

Considerăm că viitorul educațional al copiilor noștri din următorii 10-15 ani nu poate face obiectul unor cârpeli sau tocmeli. Având în vedere numeroasele nereguli (și științifice, și procedurale) care au stat la baza elaborării versiunii curente a programei (viciul de procedură al suprapunerii comisiilor de elaborare și de avizare în proporție de peste 60%; viciul de procedură al coincidenței președintei din comisia de elaborare cu președinta din comisia de avizare; lipsa de transparență în grupul de lucru; impunerea deciziilor venite „de la Centru” (https://culturala-duba.ro/programa-dictata-cineva-de-la-bucuresti-a-hotarat-draftul-de-la-a-ix-a-totul-ni-s-a-pus-direct-in-fata-s-a-spus-ca-membrii-nu-au-voie-sa-paraseasca-grupul-singura-solutie-este-ca-tot-procesul-sa/); dezbaterea publică, în prima fază – mimată, în a doua fază – accelerată inutil și suspect), eventuala aprobare a programei este foarte vulnerabilă în fața oricărei contestări în instanță. Ar fi catastrofal, nu doar pentru imaginea ministerului, dar mai ales pentru elevi, să ajungă în situația de a se afla în plin an școlar cu o programă anulată în instanță. 

Prin urmare, vă solicităm să NU avizați această programă viciată procedural și științific, să dispuneți numirea unor comisii competente științific, având atribuții și componențe separate net, astfel încât rezultatul final să fie o programă impecabilă atât științific, cât și procedural, care să îi apropie pe elevi de literatură și să crească cu adevărat o națiune de cititori.

Prof. univ. dr. Andrei Terian, Prorector, Universitatea „Lucian Blaga din Sibiu

Cerc. șt. gr. III dr. Cosmin Borza, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Academia Română, Cluj-Napoca

Conf. univ. dr. Alex Goldiș, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. emerit Mircea Cărtărescu, scriitor, București

Ioana Nicolaie, scriitoare și profesoară, București

Prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Prorector, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava”

Conf. univ. dr. Adrian Lăcătuș, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” din Brașov

Conf. univ. dr. Alina Buzatu, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius” din Constanța

Conf. univ. dr. Antoanela Marta Mardar, Decan, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați

Conf. univ. dr. Rareș Moldovan, Decan, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Dragoș Varga, Decan, Facultatea de Litere și Arte, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Conf. univ. dr. Claudiu Turcuș, Decan, Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Mihaela Ursa, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Lector univ. dr. Vlad Pojoga, Prodecan, Facultatea de Litere și Arte, Universitatea „Lucian Blaga din Sibiu

Prof. univ. dr. Călin Teutișan, Director al Departamentului de literatură română, teoria literaturii și literatura comparată, Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Carmen Mușat, Facultatea de Litere, Universitatea din București, redactor-șef al revistei „Observator cultural”

Conf. univ. dr. Delia Ungureanu, Universitatea din București, director executiv Harvard Institute of World Literature

Prof. univ. dr. Radu Vancu, Facultatea de Litere și Arte, Universitatea „Lucian Blaga din Sibiu

Prof. univ. dr. Liviu Papadima, Facultatea de Litere, Universitatea din București

Cerc. șt. gr. I dr. Mădălina Chitez, Universitatea de Vest din Timișoara 

Monica Columban, profesoară, Colegiul Național „Emil Racoviță”, Cluj-Napoca 

Monica Halaszi, profesoară, Colegiul Național „Liviu Rebreanu”, Bistrița

Lector univ. dr. Ștefan Baghiu, Facultatea de Litere și Arte, Universitatea „Lucian Blaga din Sibiu

Prof. univ. dr. emerit Oana Chelaru-Murăruș, Universitatea din București

Prof. univ. dr. Bogdan Crețu, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Cerc. șt. gr. II dr. Andreea Mironescu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Luiza Medeleanu, doctorandă, Universitatea din București

Radu Szekely, expert în educație, București

Conf. univ. dr. Doris Mironescu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Andreea Goldiș, profesoară, Liceul Teoretic „Elf”, Cluj-Napoca

Horia Corcheș, profesor, Colegiul Național „George Barițiu”, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Anca Pârvulescu, Washington University in St. Louis

Prof. univ. dr. Laura Pavel, Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Luminița Corneanu, scriitoare, doctor în filologie, fostă profesoară de limba și literatura română, București

Lector univ. dr. Emanuel Modoc, Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca”

Informații de context

Mnistrul Daniel David a decis pe 15 decembrie cu acordul Oanei Fotache-Dubălaru, să extindă cu o săptămână aprobarea formei finale a programei de Limba și literatura română de clasa a IX-a pentru integrarea propunerilor din perioada dezbaterii.

Anterior, șefa comisiei, Oana Fotache Dubălaru s-a antepronunțat și a spus înainte de a se aproba forma finală a proiectului de programă, că „asupra constructului nu se poate reveni, fiindcă e vorba de o gândire care încorporează un efort de durată al grupului și este contraproductiv acum să schimbăm criteriul la presiunea publică. Pentru că niște specialiști au lucrat, și-au exprimat punctul de vedere și a rezultat această programă”.

Amintim că Oana Fotache Dubălaru este și șefa comisiei care avizează programa, ceea ce ar fi un „viciu de procedură”, spune scriitorul Radu Vancu, care a arătat că președinta grupului de lucru care a elaborat programa de română este, în același timp, și președinta comisiei naționale de specialitate care o avizează.

Edupedu.ro a arătat, pe baza documentului oficial privind Comisia națională pentru Limba și literatura română – liceu, că cel puțin 15 membri ai comisiei care avizează programa se regăsesc și în grupurile de lucru pentru elaborarea programei, atât pentru Trunchiul Comun, cât și pentru Curriculumul de Specialitate.

Ministerul Educației și Cercetării, prin ministrul Daniel David, a declarat ulterior că nu a știut despre aceste suprapuneri, că a aflat recent și că va reglementa situația, precizând că avizul comisiei este consultativ. Declarațiile vin în contextul unei controverse majore privind noua programă de română pentru clasa a IX-a, contestată de sute de profesori, cercetători și scriitori, care acuză conținutul documentului și lipsa unei dezbateri reale în procesul de elaborare.

Ministrul Educației Daniel David a spus apoi că va cere un nou aviz pe programa de limba Română pentru clasa a IX-a după ce va fi finalizat procesul prin care se vor integra propuneri din dezbaterea publică.

„Eu îl voi cere (n. red avizul) când voi semna eu. Voi dori să văd avizul acestor comisii în două variante. Comisia per întreg și în același timp să văd și voturile celor care nu sunt în cele două comisii. Și nu uitați că, dacă avem o prelungire a acestei perioade, vor trebui reavizate”, a spus ministrul.

Daniel David a mai spus că va cere din partea celor două comisii – cea care a scris programa și cea care o aprobă – „să văd voturile și diferențiat”.

Foto: People photo created by pressfoto – www.freepik.com