Peste 7.300 dintre elevii care începeau clasa a VIII-a în 2022 nu s-au mai înscris în clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024, potrivit ultimului raport privind starea învățământului preuniversitar din România. Ponderea este mai ridicată decât în anul anterior: 4,2% dintre elevi au abandonat studiile după ce au finalizat gimnaziul, față de 3,9% – adică circa 6.000 de elevi – în 2022-2023, potrivit calculelor Edupedu.ro.
- De remarcat faptul că, potrivit legislației în vigoare, învățământul în România este obligatoriu 12 ani; sau 11 ani în cazul școlilor profesionale.
„O pondere de 4,2% dintre elevii înscriși cu un an în urmă în clasa a VIII-a nu și-au continuat studiile în învățământul secundar superior (abandon pe parcursul anului școlar, repetenție sau alte cauze ale pierderilor școlare)”, arată raportul privind starea învățământului din România pe anul 2023-2024, publicat de Ministerul Educației.
În anul școlar 2022-2023 au intrat în clasa a VIII-a 176.000 de elevi, potrivit datelor ministerului Educației, iar 4,2% înseamnă 7.392 de elevi care nu s-au mai înscris la nici o formă de liceu și învățământ profesional în 2023.
Dacă împărțim numărul elevilor care au abandonat școala la o medie de 25 de elevi pe clasă, asta înseamnă că nu s-au mai înființat aproximativ 295 de clase.
- Rata de tranziție de la învățământul secundar inferior (gimnaziu) la cel secundar superior (liceu și învățământ profesional) se calculează prin raportarea numărului de elevi înscriși cu un an în urmă în clasa a VIII-a, la numărul de elevi înscriși, în anul școlar curent, în clasa a IX-a (liceu) și anul I (învățământ profesional).
Potrivit raportului, procentul din anul școlar 2023-2024 a fost mai mare cu 0,3 puncte față de cel din urmă cu un an: 3,9% dintre elevii înscriși atunci în clasa a VIII-a nu și-au continuat studiile în învățământul secundar superior.
Având în vedere că în 2021-2022 au terminat clasa a VIII-a 155.561 de elevi, potrivit Ministerului Educației (sursa), 3,9% înseamnă 6.066 de elevi care nu s-au mai înscris la o formă de învățământ liceal după ce au terminat gimnaziul, așadar mai puțini decât în anul următor.
Raportul privind starea învățământului 2023-2024 arată, cu privire la rata de tranziție în învățământul liceal și profesional:
- Acest indicator a avut valori oscilante în intervalul analizat, cu un minim de 93,7% în 2016/2017 și un maxim de 97,3% în 2020/2021; în anul școlar 2023/2024, valoarea indicatorului a înregistrat o ușoară scădere față de anul școlar anterior.
- O pondere de 95,8% dintre elevii înscriși cu un an în urmă în clasa a VIII-a şi-au continuat studiile la liceu în clasa a IX-a sau în anul I din învățământul profesional, în anul școlar 2023/2024.
- O pondere de 4,2% dintre elevii înscriși cu un an în urmă în clasa a VIII-a nu și-au continuat studiile în învățământul secundar superior (abandon pe parcursul anului școlar, repetenție sau alte cauze ale pierderilor școlare) – valoare mai mare față de anul anterior cu 0,3 p.p.
În anul școlar 2023-2024, aproape opt din zece elevi de clasa a VIII-a și-au continuat
studiile în liceu, iar doi din zece s-au înscris în învățământul profesional, situație similară cu cea din anul anterior.
„Continuă să se înregistreze diferențe pe sexe: tranziția în învățământul liceal este mai mare în cazul fetelor, iar în învățământul profesional este mai mare în cazul băieților”, arată raportul.
Informații de context
Potrivit legii Educației, învățământul în România este obligatoriu 12 ani, sau 11 ani în cazul școlilor profesionale. După ce termină gimnaziul, elevii sunt repartizați computerizat la un liceu sau un traseu profesional, în funcție de media de la Evaluarea Națională, la care automat ar trebui să fie înscriși toți elevii care termină clasa a VIII-a.
De asemenea, legea Educației prevede sancțiuni pentru părinții și aparținătorii legali ai elevilor care nu asigură participarea elevului la cursuri. Potrivit articolului 14 din legea Educației, „părinții sau reprezentantul legal au obligația să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învățământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei.
Deși raportului privind starea învățământului este publicat anual, iar datele privind rata de tranziție școlară sunt făcute publice, niciun oficial din Educație nu a semnalat problema.
În 2024, Edupedu.ro a scris despre semnalul de alarmă tras de expertul în educație Alina Sava, de la Banca Mondială. „Avem un sfert de milion de copii în afara școlii”, a declarat aceasta la Sibiu, unde are loc în aceste zile conferința de închidere a proiectului ROSE – Romanian Secondary Education, derulat de Ministerul Educației în sute de licee și în mai multe universități. Alina Sava a prezentat o statistică potrivit căreia în România numărul copiilor cu vârste între 6 și 14 ani care nu sunt în școală a crescut cu 150.000 în 12 ani.
Foto: © Elena Grishina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
BREAKING Numărul copiilor neșcolarizați cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani a crescut de la 100.000 în 2010, la 250.000 în 2022 / Alina Sava, Banca Mondială: Legile trebuie schimbate, ca atunci când părintele eșuează, primarul și poliția să facă ceva mai mult decât o amendă, ar trebui să aducă copiii în școală
Raluca Pantazi
Dacian Dolean
Mihai Peticilă
Matei Pop
2 comments
Ce va mai mirati? Cine i-a educat cu rețelele sociale si cu reality showuri ca sa vada ca scoala nu ii ajuta cu nimic sa faca bani. Culegeti acum roadele. Succes.
v-as povesti eu ce a facut pandemia pentru clasa fiului meu . ei sunt acum in clasa a șaptea . nu va spun localitatea. dar va spun ca era in clasa a doua cand a venit pandemia ( lu pește stricat) -+tocmai primisera la inceputul anului un grup de 8 repetenti.. copii ce nu stateau in banca. ieseau sa se joace . sa faca orice. daca nu se transformau in clovnii clasei. a venit martie. doamna invatatoare nu i-a putut lasa repetenti . era aproape de pensionare si a ales sa se pensioneze. a venit alta doamna. . super. copiii astia au ajuns in clasa a saptea fara sa stie tabla inmultirii. cred ca va dati seama- cei care stiti cum functioneaza matematica si nu numai – ca in clasa a cincea se fac puterile. va dati seama ca acesti copii n-au inteles nimic din puteri. deja s-a facut multimea numerelor reale si radicalii anu asta. va dati seama ca daca nu stim inmultirea , apoi puterile , nu avem cum sa intelegem radicalii. ori copiii trebuie sa treaca ca altfel , clasa cu un an mai mica va fi destrusa- si ei macar mai invata. clasa fiului meu ( care e cu CES si cu mine in clasa) e putin condamnata. poate si din cauza mea( desi eu sunt cuminte si nu intervin in niciun fel- am incercat – am facut pentru fiul meu si in speranta ca as putea ajuta si pe altcineva- Metoda Feuerstein si am incercat degeaba…). iar domnii profesori incearca – cat pot dansii. scoala e intr-un sat unde o parte din copii sunt din familii – nici nu stiu cum sa le zic. cam fara parinti de fapt si de drept. si nimeni nu se baga. ca-s țigani n-ar fi cea mai mare problema, dar… nu au modele. doar tik tok. foarte trist imi pare ca nu-si doresc sa ajunga nimic. parintilor nu le pasa. nimeni nu are mijloace de constrangere. sunt rai si obraznici peste masura. am auzit injuraturi intr-o singura ora ce n-am auzit acasa in copilaria mea intr-un an intreg. nu cred ca-s bune nici legile, dar nici lipsa totala a regulilor- fiindca mie asa imi pare. mi se rupe ca ziceti de camera aia de detentie care e facultativa. sau cum i-oți fi zicand. profesorii au groaza sa vina la clasa asta. si nu e ok. se poarta relativ ok la doua profesoare- doamna diriginta si doamna directoare. nu va spun ca nici profesorii nu vin ( daca pot alege) la clasa asta. si … nici o sansa n-au sa ajunga la liceu. dar nu cred ca au interes nici macar de scoala profesionala. domnului ministru ar trebui sa i se povesteasca si despre clase ca asta.