Petiție online inițiată de studenți și susținută de universitățile de arte și teatru, care cer introducerea disciplinei „Arte” la clasele IX-X, indiferent de profil și specializare: Teatrul poate susţine demersul de dezvoltare a fiinţei umane

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale” din Bucureşti susţine „energic” iniţiativa universităților de profil de introducere a Educaţiei Teatrale şi a disciplinei Arte în planul-cadru pentru învăţământul liceal, la clasele a IX-a şi a X-a, indiferent de profil. „Corespunde unei nevoi societale pentru dezvoltarea elevilor”, transmite UNATC într-un comunicat remis Edupedu.ro.

Potrivit reprezentanților UNATC, „teatrul este o artă integratoare care poate susţine demersul de dezvoltare a fiinţei umane precum şi procesul de formare a competenţelor pentru împlinirea şi dezvoltarea personală”.

„Educaţia teatrală ajută integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate, formarea unei concepţii de viaţă bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural, respectarea demnităţii, toleranţei şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, continuă aceștia în același comunicat.

Iar reprezentanții UNATC, care menționează că inițiativa este susținută și de celelalte universități de profil din Consorțiul Arte, „teatrul este capabil să dezvolte sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi promovarea sustenabilităţii, a respectului pentru mediul înconjurător natural, social şi cultural”.

• „În acest context, UNATC şi toate celelalte universităţi şi facultăţi ce deţin programe din domeniul Teatru şi artele spectacolului din România – parteneri în Consorţiul ARTE, susţin introducerea Educaţiei Teatrale în interiorul acestei discipline, în mod egal, alături de Educaţie muzicală şi Educaţie vizuală, permiţând absolvenţilor facultăţilor de profil să poată fi titularizaţi în învăţământul preuniversitar. UNATC face acest demers, deoarece noţiunile de teatru şi artele spectacolului pot fi predate doar de către absolvenţii din acest domeniu”.

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale” din Bucureşti face apel la elevi și profesori „să sprijini şi tu demersul UNATC printr-un mail semnat la adresa consultare@rocnee.ro (Ministerul Educaţiei, Consultare Publică), în care să soliciţi schimbarea actualei încadrări „Discipline din domeniul arte (Educaţie muzicală şi Educaţie vizuală), inclusiv cu elemente de educaţie pentru teatru/artele spectacolelor” în „Discipline din domeniul arte (Educaţie muzicală, Educaţie vizuală şi Educaţie teatrală)” sau prin semnarea petiţiei studenţilor” UNATC.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.