Reprezentantul FSLI din județul Timiș, Marius Lobază, spune că planurile cadru ar trebui regândite, pornind de la „ce vrem să facem”. „Ni s-au pus în dezbatere niște numere de ore, niște cifre și ni se spune nu discutăm cifre, discutăm perspective. E foarte greu când pui în dezbatere număr de ore, nu știu dacă 2 ore de matematică înseamnă și analiză sau înseamnă numai aritmetică”, a spus secretarul executiv al FSLI Timiș, în cadrul ultimei dezbateri în format fizic privind proiectul de planuri-cadru pentru liceu, desfășurată la Universitatea de Vest Timișoara, marți, 4 martie.
- Din dezbaterea de la Timișoara: Simulările examenelor naționale sunt cele care ne produc cele mai mari întreruperi, spune directoarea Violeta Estrella Bontilă: Colegii mei propun comasarea Săptămânii verzi cu săptămâna Școala altfel, astfel încât să avem o săptămână strict pentru simulări
Marius Lobază, secretar FSLI Timiș, a atras atenția în cadrul dezbaterii privind planurile- cadru pentru liceu, că nu sunt corect puse în discuție pentru că ar fi trebui „să pornim de la ce vrem să facem”. A dat ca exemplu dezbaterea din spațiul public privind reducerea numărului de ore de la anumite discipline. De exemplu, Matematica, unde nu se specifică cum sunt structurate orele dintr-o săptămână. Marius Lobază a spus că ar trebui să gândim un minim privind conținutul a ceea ce vrem de la absolvenții noștri„.
„În mod normal era foarte bine să știm ce vrem să facem. Ni s-au pus în dezbatere niște numere de ore, niște cifre și ni se spune nu discutăm cifre, discutăm perspective. E foarte greu când tu pui în dezbatere număr de ore, evident că nu știu ce înseamnă acele ore. Nu știu dacă 2 ore de matematică înseamnă și analiză sau înseamnă numai aritmetică. Sau la profilul pedagogic, unde vom avea învățători care nu mai fac matematică între XI și a XII-a nu știu cum își vor da definitivatul, nu știu ce vor preda la clasă, iar aceste lucruri înseamnă că de fapt, ar trebui să regândim puțin modul de a dezbate aceste planuri-cadru, oferind și un minim privind conținutul a ceea ce vrem de la absolvenții noștri„.
Reprezentantul FSLI Timiș a semnalat și lipsa cadrelor didactice dar și importanța matematicii și disciplinelor STEAM.
„Matematica și istoria sunt principalele discipline care dezvoltă gândirea critică. Sunt, de asemenea, matematica este fundația pentru STEAM-uri. Matematica înseamnă transdisciplinaritate, toate disciplinele aproape au nevoie de matematică. De asemenea, matematica poate asigura, evident, nu în forma poate de astăzi, avem nevoie de predarea matematicii inovativ, cu conexiuni la viața reală, folosind exemplele din jurul nostru. De asemenea, tehnologia trebuie să intre în matematică, în predarea matematicii avem o serie întreagă de aplicații”, a spus reprezentantul sindicatului.
Redăm discursul integral al reprezentantului FSLI, Marius Lobază
Marius Lobază, secretar executiv, FSLI Timiș: Toți suntem de acord că planurile cadru de liceu trebuie schimbate sau întreaga curriculă pentru liceu trebuie schimbată, atât pentru că suntem într-un alt secol, cât și pentru că s-a făcut această schimbare și s-a uitat de liceu. Dar totuși aș vrea să amintesc de acest mare „învățat”, pentru că schimbăm de dragul schimbării, sau schimbăm pentru că trebuie să schimbăm? Este foarte important să gândim aceste lucruri, pentru că altfel suntem în exact această dilemă de pe vremea lui Caragiale.
Păstrăm în actuala formulă un număr foarte mare de discipline pentru elev, cu un număr mare de discipline de o oră pe săptămână, cel mai mare număr de discipline pentru un elev din Uniunea Europeană și din țările aflate în topul educației, facem schimbări de dragul schimbării, schimbând niște litere. Și asta este și în legea învățământului preuniversitar și din păcate, o regăsim astăzi, de ce trebuie să spunem CDEOȘ, când putem spune simplu CDȘ e același lucru. Metodologia este aceeași și pentru toată lumea în 2009 eu vedeți părul mai alb pentru că am trăit perioada respectivă, în 2009 ni s-au garantat aceleași lucruri de către reprezentanții ministerului: Vom avea bani, vom avea tot ce trebuie, iar a doua zi după aprobare de la Ministerul Învățământului, prin serviciul financiar inspectorat, e școlare, directorul li s-a spus minim minim, minim minim. Ce s-a întâmplat ulterior?
Tot ei vin și critică profesorii și directorii din școli, dacă nu se face ceva. Da, știu, dar asta este realitatea.
(…) În zona de flexibilitate, aș vrea doar să subliniez faptul că numărul de mare de discipline în această zonă va crea o mare problemă pe forța de muncă, pentru că profesorii noștri, știți cum este, momentan încadrarea titular pe ore în trunchiul comun, ore în CDȘ. Același lucru se va întâmpla mai departe. În momentul în care nu ai o stabilitate asupra acestor ore, va fi mai dificil. Nu spun că imposibil, spun doar că va fi mai dificil și acest lucru se va automat se va răsfrânge asupra titularizărilor. De asemenea, această flexibilizare va fi limitată și așa cum am văzut, sigur se va întâmpla pentru că nu avem forță de muncă necesară pentru tot ce s-ar dori să se facă. Sunt o serie întreagă de discipline noi, cum e robotica, cum e o știu media, de exemplu, unde nu avem cadre suficient de bine pregătite.
De asemenea, s-ar putea ca această flexibilizare să rigidizeze migrația elevilor, elevii să fie obligați după un examen cum este astăzi sau cum va fi ulterior de admitere, să meargă înainte, fără să mai poată să migreze de la o specializare la alta.
Impactul disciplinelor STEM Uniunea Europeană insistă pe disciplinele STEM pe matematică. Astăzi renunțăm la câteva ore de STEM, mâine vom avea competențe, de exemplu, de matematice reduse. Poimâine nu ne vom adapta provocărilor tehnologice. Este foarte important să înțelegem că STEM-ul, toate aceste discipline care sunt cuprinse în sintagma aceasta sunt extrem de necesare. Asta o spune Uniunea Europeană, asta spune OECD, asta spun toți. într-o statistică la nivel european, situația este în felul următor Noi astăzi avem numere, orele de matematică în ultimul an de liceu undeva la media europeană, pe noile planuri-cadru coborâm sub jumătate. Din păcate, asta este realitatea. România actuală este la un nivel cu celelalte țări. România viitoare este la jumătate. Și asta este un semn de alarmă. Tehnologia vine puternic, trebuie și noi să fim adaptați. Matematica și poate nu știați, matematica și istoria sunt principalele discipline care dezvoltă gândirea critică. Sunt, de asemenea, matematica este fundația pentru STEAM-uri. Matematica înseamnă transdisciplinaritate, toate disciplinele aproape au nevoie de matematică. De asemenea, matematica poate asigura, evident, nu în forma poate de astăzi, avem nevoie de predarea matematicii inovativ, cu conexiuni la viața reală, folosind exemplele din jurul nostru. De asemenea, tehnologia trebuie să intre în matematică, în predarea matematicii avem o serie întreagă de aplicații. Haideți să le folosim. S-a menționat aici astăzi, despre educația antreprenorială, să știți că asta nu înseamnă viitorii patroni. Educația antreprenorială înseamnă în primul rând cetățeni vii, cetățeni activi, capabili să-și ia rolul în serios. Asta ne învață educația antreprenorială. Și în concluzii trebuie revizuit planul cadru.
Suntem absolut de acord, dar trebuie să ținem cont că orice modificare trebuie asigurată cu un timp necesar pentru a forma profesorii, indiferent ce modificări. Și până acum România a făcut foarte multe modificări de 35 de ani și 33 de miniștri. Da, iar rezultatul este că suntem într-o continuă reformă. De asemenea, implementarea trebuie să fie făcută gradual. Din punct de vedere al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, discutând cu colegii mei și din Timiș, de la celelalte sindicate și Arad, Caraș, pot să vă spun că punctul nostru de vedere, ca și federație, este că nu este corect pus în discuție acest plan-cadru. În mod normal, așa cum ați spus și dumneavoastră, era foarte bine să știm ce vrem să facem. Ni s-au pus în dezbatere niște numere de ore, niște cifre și ni se spune nu discutăm cifre, discutăm perspective. E foarte greu când tu pui în dezbatere număr de ore, evident că nu știu ce înseamnă acele ore. Nu știu dacă 2 ore de matematică înseamnă și analiză sau înseamnă numai aritmetică. Sau la profilul pedagogic, unde vom avea învățători care nu mai fac matematică între XI și a XII-a nu știu cum își vor da definitivatul, nu știu ce vor preda la clasă, iar aceste lucruri înseamnă că de fapt, ar trebui să regândim puțin modul de a dezbate aceste planuri-cadru, oferind și un minim privind conținutul le a ceea ce vrem de la absolvenții noștri. În final, stimați colegi, sper sincer, sper ca dezbaterea aceasta să nu aibă soarta dezbaterilor de la legea învățământului prin așa-zisul program România educată, pentru că și atunci ni s-a spus că dezbatem, iar legea descoperim astăzi că are atâtea carențe. Din păcate, dezbaterea n-a fost, discuția cu partenerii sociali a lipsit aproape cu desăvârșire și sper ca astăzi să putem vedea un rezultat al acestor dezbateri”.
Context: Aceste planuri-cadru ar urma să fie „gata de implementat din septembrie 2026” pentru actualii elevi de clasa a VII-a care vor intra atunci în clasa a IX-a, potrivit Ministrului Educației și Cercetării.
Declarații din dezbaterea de la Timișoara:
- Simona Sava, profesor în Științele Educației, Universitatea de Vest Timișoara: Se regăsește ceva în curriculumul pentru liceu care să îi ajute pe elevi să opteze pentru cariera didactică? În curriculumul din Germania elevii învață ce înseamnă să fie profesori și după aceea vor fi și părinții parteneri avizați ai sistemul educațional
- Daniel David, la ultima dezbatere națională pe proiectele de planuri-cadru pentru liceu: Civilizația noastră s-a fondat pe cei doi piloni, știință și religie. Mai e nevoie de componenta de cultură națională și de disciplinele care pregătesc elevii pentru viață / Mitropolitul Banatului, către ministru: Thanks! că l-ați păstrat pe Hristos în școală
- Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, despre planurile-cadru de liceu: Școlile au nevoie de sprijin administrativ, financiar, altfel vor rămâne doar proiecte, visuri care riscă să fie implementate peste mulți ani
- Suntem într-un program prin care dezvoltăm instrumente de monitorizare a curriculumului, spune Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației / Încă avem un examen de bacalaureat care seamănă extrem de mult cu cel din 1995
- Simulările examenelor naționale sunt cele care ne produc cele mai mari întreruperi, spune directoarea Violeta Estrella Bontilă: Colegii mei propun comasarea Săptămânii verzi cu săptămâna Școala altfel, astfel încât să avem o săptămână strict pentru simulări
Diana Ghimiși
Mihai Dima
Redacția
Raluca Pantazi