Planurile-cadru de liceu să revină la „un număr adecvat de ore de limba și literatura română”- Scrisoare deschisă a profesoarei Florentina Cristea către ministrul Educației / Reducerea la 2 ore în clasele terminale „este o amenințare la adresa identității naționale” și o „modificare profund dăunătoare” pentru elevi

Reducerea numărului de ore de limba și literatura română prin noile planuri-cadru pentru liceu „este regretabilă” și a fost aplicată „când toți profesorii de română erau implicați în examenul de bacalaureat sau în finalizarea anului școlar”, afirmă profesoara Florentina Cristea, de la Colegiul Naţional „Matei Basarabˮ din Bucureşti, într-o scrisoare deschisă transmisă ministrului Educației și Cercetării, Daniel David. „Dacă nu am fi fost încă o dată trădaţi de ministerul care ne conduce, v-am fi putut argumenta de ce această modificare este profund dăunătoare pentru dezvoltarea intelectuală, culturală și civică a elevilor”, apreciază profesoara în scrisoarea deschisă, trimisă și redacției Edupedu.ro, document despre care spune că exprimă și punctul de vedere al colegilor săi de catedră și al colegilor din alte licee bucureștene.

Potrivit documentului, reducerea la doar două ore de limba și literatura română în clasele a XI-a și a XII-a, indiferent de profil, „această măsură nu este o simplă ajustare de plan-cadru, ci o decizie cu impact major asupra formării culturale și intelectuale a unei întregi generații”.

• De aceea, autoarea scrisorii solicită ministrului, „în numele interesului elevilor și al unei educații de calitate, reanalizarea acestei decizii și menținerea unui număr adecvat de ore de limba și literatura română în clasele terminale de liceu”.

„Reducerea numărului de ore la limba şi literatura română este o ameninţare la adresa identităţii naţionale, nu doar a învăţământului românesc”.

Printre argumentele pe care profesoara le aduce în document:

• Româna este o disciplină de bază pentru formarea competențelor esențiale
• Schimbările fac să se piardă statutul de limbă maternă, prin raportare la limbile străine predate la liceu
• Este afectată pregătirea pentru Bacalaureat
• Apar riscuri de inechitate, reducerea orelor de limba română afectând în special elevii din medii defavorizate
• Modul prin care a fost introdusă schimbarea dovedește „lipsa de transparenţă şi de predictibilitate”

Scrisoarea deschisă, integral:

Stimate Domnule Ministru al Educației,

Vă adresez această scrisoare deschisă în numele unui număr tot mai mare de profesori, părinți, elevi și cetățeni preocupați de viitorul învățământului românesc. Măsurile recente propuse și adoptate în sistemul educațional ridică îngrijorări profunde și necesită o reanalizare atentă. Consider că este esențial ca orice reformă sau măsură adoptată să aibă la bază o analiză serioasă, consultarea cadrelor didactice, a specialiștilor în educație și a elevilor, dar, mai ales, o proiecție clară a efectelor pe termen lung. 

Ȋn calitate de profesor de limba şi literatura română, consider că este regretabilă reducerea numărului de ore pentru aceasta disciplină (doar două ore în clasele a XI-a şi a XII-a, indiferent de profil), în condiţiile în care spuneţi că programul pe care dvs. vi-l asumaţi are ca scop diminuarea analfabetismului funcţional. Revolta tuturor profesorilor de română provine şi din faptul că, în propunerile iniţiale pentru planurile-cadru, nu exista o astfel de reducere a orelor de română pentru liceele teoretice (doar pentru cele tehnologice) şi, prin urmare, nu au reacţionat decât profesorii din liceele tehnologice (oricum, nu s-a ţinut cont de reacţia lor). Apoi, se publică această formă a planurilor-cadru când toţi profesorii de română erau implicaţi în examenul de bacalaureat sau în finalizarea anului şcolar, iar ea este adoptată înainte de terminarea perioadei oficiale a consultărilor şi înainte ca noi să putem reacţiona în timp util. Dacă nu am fi fost încă o dată trădaţi de ministerul care ne conduce, v-am fi putut argumenta de ce această modificare este profund dăunătoare pentru dezvoltarea intelectuală, culturală și civică a elevilor. Iată doar câteva motive:

1. Româna este o disciplină de bază pentru formarea competențelor esențiale

Limba şi literatura română nu este doar o materie școlară, ci fundamentul comunicării, al gândirii critice și al exprimării coerente. Clasele a XI-a și a XII-a sunt decisive în dezvoltarea acestor competențe, mai ales într-o societate în care manipularea informației și analfabetismul funcțional sunt în creștere. Reducerea numărului de ore înseamnă, implicit, mai puține șanse pentru elevi de a învăța să înțeleagă, să analizeze și să argumenteze coerent. Se restrânge totodată și spațiul pentru formarea competențelor transversale, de tipul celor promovate prin raportul QX (gândire critică, comunicare, învățare pe tot parcursul vieții).

Ȋn condiţiile în care aţi susţinut că doriţi ca şi la liceu să se studieze gramatica, nu înţelegem cum credeţi că în două ore pe săptămână se poate studia literatura română şi gramatica. Ȋn ce măsură credeţi că elevii vor putea acumula nişte informaţii de bază (că nu se poate vorbi de cultură) şi îşi pot forma nişte competenţe de înţelegere a unui text la prima vedere, de gândire critică, de analiză, de exprimare corectă în limba română etc. în doar două ore?

2. Pierderea statutului de limbă maternă

Ȋn condiţiile în care, în noile planuri-cadru, pentru limba şi literatura română sunt alocate două ore, exact cât pentru limba engleză, care mai e diferenţa între limba maternă şi limba străină? De ce o mai numim limba maternă, că oricum, toată lumea vorbeşte romgleza şi prea puţini mai vorbesc corect limba română. Aceasta măsură nu va ajuta în niciun caz nici la reducerea analfabetismului funcţional şi nici la reducerea numărului de agramaţi care populează spaţiul public din România.

3. Literatura formează conștiința, identitatea și empatia

Româna nu înseamnă doar gramatică, ci și literatură, cultură, valori umane și modele de gândire. Elevii de liceu, aflați într-o etapă de formare a propriei identități, au nevoie de contact real cu marile opere ale literaturii române, dar şi ale literaturii universale, de ocazia de a reflecta, interpreta și discuta teme majore. Reducerea orelor elimină exact aceste momente de reflecție și formare personală. Apare riscul ca formarea culturală să devină fragmentară, superficială, iar elevii să perceapă limba română strict ca disciplină de examen, fără valoare formativă profundă.

4. Pregătirea pentru Bacalaureat este afectată

Limba română este disciplină obligatorie la examenul de Bacalaureat, indiferent de profilul urmat. Reducerea orelor în ultimii doi ani de liceu pune presiune suplimentară pe elevi și profesori, care sunt nevoiți să parcurgă materia într-un timp mult mai scurt, ceea ce afectează calitatea actului educațional și șansele reale ale elevilor de a obţine un rezultat bun. Ȋn condiţiile în care româna este o disciplină de bacalaureat la toate profilurile, obligaţi practic elevii să facă pregătire suplimentară, întrucât, în două ore pe săptămână, nu se pot acumula cunoştinţele necesare promovării examenului de bacalureat şi, mai ales, dacă elevii doresc o notă bună.

Cu mai puține ore la dispoziție, profesorul este forțat să compacteze conținutul, să grăbească ritmul de predare și să reducă activitățile de consolidare, lectura suplimentară și dezbaterea – toate esențiale pentru dezvoltarea gândirii critice. De asemenea, în condiţiile în care se măreşte şi numărul de elevi la clasă, profesorul de română nu va putea face o evaluare serioasă a elevilor în doar două ore pe saptămână.

Profităm de ocazie să vă spunem că organizarea examenului de bacalaureat în timpul anului şcolar este o mare greşeală pentru toţi cei implicaţi în sistemul de învăţământ. Este ilogic ca un elev, care este corigent la sfârşitul clasei a XII-a, să fi promovat probele orale ale examenului de bacalaureat în ianuarie-februarie. Pentru şcoli, organizarea acestui examen în timpul anului şcolar a însemnat un efort imens de a asigura supravegherea elevilor, evaluarea lucrărilor şi desfăşurarea cursurilor în acelaşi timp. Mulţi elevi au pierdut ore, pentru că profesorii nu se pot multiplica să fie prezenţi la orele de curs şi la asistenţă/ evaluare în acelaşi timp. De asemenea, sfârşitul anului şcolar a fost afectat, pentru că elevii care au fost în situaţii de corigenţă sau care doreau să îşi mărească media nu au mai putut beneficia de prea multe şanse, în penultima săptămână nefăcând ore. Elevii sunt privaţi de dreptul lor fundamental la educaţie, atât cei din clasa a XII-a, care mai puteau beneficia de un timp de pregătire, cât şi cei din celelalte clase care au pierdut două săptămâni de şcoală din această cauză. Să nu mai vorbim de efortul nostru, al profesorilor, care ne-am străduit să le facem pe toate…

5. Risc crescut de inechitate educațională

Reducerea orelor afectează în special elevii din medii defavorizate, care nu au acces la pregătire suplimentară sau sprijin extern. Ei se bazează pe școala publică pentru a învăța să scrie un eseu, să înțeleagă un text sau să-și exprime ideile. Fără sprijinul constant oferit de orele de română, diferențele dintre elevii privilegiați și cei vulnerabili se vor adânci.

6. Imposibilitatea formării unor competenţe cheie pentru societatea actuală

Noul program al Ministerului Educației, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, definește opt competențe-cheie care structurează profilul de formare al absolventului. Dintre acestea, cele care au legătură cu disciplina noastră sunt:competența de citire, competența de scriere, competențe de comunicare în limba maternă. Nu vă supăraţi, domnule ministru, dar nu credeţi că aceste competenţe ar trebui formate încă din clasele I-IV? Aceleaşi competenţe se cultivă şi la liceu? Nu credeţi totuşi că, la liceu, ar trebui să formăm competenţe precum: capacitatea de analiză şi interpretare, capacitatea de argumentare, gândirea critică etc.? Care mai este diferenţa între gimnaziu şi liceu în privinţa competenţelor formate la limba şi literatura română?

6.  Lipsa de transparenţă şi de predictbilitate

Această măsură, pe lângă faptul că nu a fost în niciun fel anunţată, aşa cum am precizat de la început, a fost luată fără ca noi să cunoaştem, cum era firesc, şi modificarea programei de limba şi literatura română. Toate aceste măsuri se iau, de altfel, în ordine inversă decât ar trebui, iar noi trebuie să ne adaptăm, ca de fiecare dată, din mers. Eu, ca profesor de limba și literatura romană ar trebui să ştiu de la începutul ciclului şcolar care este programa pentru cei patru ani de liceu şi programa de bacalaureat ca să ştiu cum abordez pregătirea elevului pentru examen, ce competenţe trebuie să îi formez şi care este timpul pe care îl am la dispoziţie în acest scop. Ȋnsă nu există aceste informaţii, iar programele se vor modifica, probabil, în acelaşi ritm alert, fără consultarea profesorilor şi fără discernământ. La două ore pe săptămână, ne aşteptăm, probabil, la eliminarea din programă a marilor scriitori români şi la cine ştie ce alte suprize… 

Vorbiţi despre modernizare, europenizare etc, dar ţinem să vă informăm că în nicio ţară europeană, nu există doar două ore pe săptămână pentru limba şi literatura maternă în programă, ci între trei și șase ore. Ȋn aceste condiţii, considerăm că reducerea numărului de ore la limba şi literatura română este o ameninţare la adresa identităţii naţionale, nu doar a învăţământului românesc. Ar fi trebuit ca la toate profilurile să existe minimum 3 ore de limba şi literatura română, absolut necesare pentru ca elevii să aibă cunostinţe esențiale de literatură română, gramatică şi să-şi devolte competenţele amintite, esenţiale în societatea actuală.

Solicităm imperativ ca în toate deciziile care se iau în învăţământ să consultaţi profesori cu experienţă din centre şcolare reprezentative pentru întreaga ţară. Avem dintotdeauna senzaţia că în minister există oameni care nu mai au nicio legătură cu ce se întâmplă în mod real în şcoli. Doar profesorii care predau zi de zi la catedră vă pot oferi un feedback real cu privire la impactul oricărei măsuri care se ia în sistem. Această comisie de profesori din toată ţara şi din toate tipurile de şcoli ar trebui să existe şi să aibă un caracter permanent, indiferent de cine se află la conducerea ministerului. Nu ne mai ignoraţi! 

În concluzie, această măsură nu este o simplă ajustare de plan-cadru, ci o decizie cu impact major asupra formării culturale și intelectuale a unei întregi generații. Vă solicit, în numele interesului elevilor și al unei educații de calitate, reanalizarea acestei decizii și menținerea unui număr adecvat de ore de limba și literatura română în clasele terminale de liceu.

Profesor de limba şi literatura română la

Colegiul Naţional „Matei Basarabˮ din Bucureşti,

Florentina Cristea

Citește și:

Protest public al ANPRO – Asociația Națională a Profesorilor de Limba română, față de planurile-cadru puse în dezbatere și declarația ministrului că nu s-a tăiat nicio oră la liceele teoretice: Considerăm cu adevărat revoltător inducerea în eroare a opiniei publice. Ați tăiat o oră de Română pe săptămână din trunchiul comun la clasele a IX-a, a XI-a și a XII-a

OFICIAL Planurile-cadru pentru liceu, care vor intra în vigoare în septembrie 2026 pentru clasa a IX-a, au fost publicate

Foto: © Potatushkina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.