Plata profesorilor și personalului din școli implicați în proiecte cu fonduri europene și salarii mai mari pentru directori, cerute prin două petiții cu sute de semnături în câteva zile

[jp_post_view]
Foto: © Gajus | Dreamstime.com
Plata profesorilor din școli care sunt implicați în proiecte cu fonduri europene este cerută printr-o petiție semnată de peste 620 de persoane. În prezent, echipa de management de proiect din cadrul școlilor nu este plătită, după cum a semnalat Edupedu.ro încă din luna martie 2022. O altă petiție solicită acordarea unor drepturi salariale pentru directorii de școli.

Amintim că Ministerul Educației alocă 276.000 de lei fiecărui inspectorat școlar/ISMB pentru plata a cel mult 7 persoane desemnate în gestionarea investițiilor și/sau reformelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit unei instrucțiuni trimise către inspectoratele școlare. Nu sunt incluși și profesorii din școli care se ocupă de realizarea proiectelor.- Mai multe detalii aici

„Echipele de management care implementează proiectele în școli (director, contabil, responsabil de achiziții) muncesc suplimentar minim 5 ore zilnic, atât pentru implementare, cat mai ales pentru documentare, fiind un domeniu nou pentru noi. Solicităm plata pentru această muncă la fel ca celelalte persoane implicate in proiectele PNRR/PNRAS ( primari, inspectori școlari ș.a.)”, se arată în textul petiției.

  • La momentul publicării, petiția care solicită plata pentru cei implicați în echipele de management a strâns peste 620 de semnături.

Cadrele didactice care implementează în fiecare școală proiectul gigant de reducere a abandonului școlar, în valoare de 543 mil euro, nu sunt plătite pentru managementul de proiect, conform răspunsului dat de Ministerul Educației.

Echipa de proiect poate fi remunerată? 

Răspuns: Cheltuielile cu managementul proiectului nu sunt eligibile. În cazul în care Comisia Europeană revine asupra normelor de finanțare PNRR, bugetul poate fi ajustat în consecință.”

Din echipa de management din fiecare școală fac parte: directorul – manager de proiect, responsabilul de achiziții și contabilul școlii, care în multe școli este și responsabil de achiziții.

A doua petiție, cea care a strâns peste 800 de semnături, solicită acordarea unor drepturi salariale pentru ca funcții de conducere din unitățile de învățământ „să fie motivante”.

Foto: © Gajus | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
DOCUMENT Șapte persoane din fiecare inspectorat școlar vor primi majorări de salarii de 276.000 de lei pe an, pentru că au fost desemnate să gestioneze și proiecte din PNRR, potrivit Ministerului Educației / Personalul din școli nu este plătit pentru managementul de proiect
EXCLUSIV Inspectorii școlari generali numiți politic, din pixul ministrului Cîmpeanu, vor putea decide la ce școli merg banii din PNRR, vor putea semna contracte și tot ei se vor verifica și vor monitoriza derularea proiectelor – document
DOCUMENT Profesorii care implementează în fiecare școală proiectul gigant de reducere a abandonului școlar, în valoare de 543 mil euro, nu sunt plătiți pentru managementul de proiect

8 comments
  1. Eu am fost implicată în PNRR. Dar nu fac parte din „echipa de lucru” -la nivel de școală sau inspectorat.
    De altfel-la noi- contabilul nici nu cred că a fost prin propoziție.
    La câte indicații prețioase am primit de la cei „ce vor fi remunerați”, de asta sunt depuse 30 de dosare la nivel național. E o varză totul!
    O să fie un însăilat specific românesc.
    Banii se duc la șmecheri. In inspectorate este plin de politruci. In UAT- uri la fel. Inspectoratele sunt însărcinate cu centralizarea pentru dotări. E lege să se dea peste tot spor de 50% ptr cei care lucrează cu fonduri europene. Nu doar în învățământ.
    Problema este cât de bine se fac lucrurile.
    Directorii – de asta sunt manageri- își iau spor de conducere și pentru întocmirea analizei de nevoi a școlii ( la noi o face responsabilul achiziții bazandu -se pe referatele întocmite de cadrele didactice sau nedidactice).
    Contabilul își ia spor că este șef.
    La noi toate cadrele didactice auxiliare au gradații de merit.
    Și aproape toți învățătorii.
    La gimnaziu contează Româna, Matematica, Engleza și …Educația fizica.
    Dar oricum sunt mici copii pe lângă alții.
    Când și astrologul Minerva e angajat la BNR….la 60 și de ani.Nu am de fel prejudecăți.
    Există o relație directă între gradații de merit și performanța? Nu. Tot de bani e vorba. Se poate face o corelație- cu cât a crescut numărul gradațiilor acordate, cu atât a crescut și analfabetismul funcțional? Poate!
    O puzderie de proiecte educaționale, mai mult de jumate cu dedicații, precum și scrierile în tot felul de ISBN/ISSN-uri, multe din ele plagiate, ne dau peste nas la fiecare pas.
    Când avem conducători profesori și noi suntem în halul ăsta în învățământ – atunci:
    Trăiască gradațiile, meditațiile și partidu’ !

  2. La cit munciti si la cite rezultate aveti cred ca sinteti platiti prea mult. 18 ore pe saptamina. Restul acasa. Daca ati sta 8 ore la scoala nu s.ar mai intimpla belele intre elevi. Sint profesori care au cite o norma si jumatate. Nu se poate doua norme ca bate la ochi si se prinde lumea. Cinste celor care fac cinste invatamintului, rusine celor care nu au macar un elev cu bacalaureat.

    1. Gigele, cadrele didactice nu stau doar 18 ore pe saptamana in scoala! Cele 18 ore/saptamana, reprezinta norma de predare. Pe langa aceasta norma de predare, exista activitati conexe, legate de procesul de educatie. In concluzie, timpul petrecut in scoala si acasa, in „slujba educatiei” este mult mai mare de 18 ore/saptamana. La fel se intampla si in alte domenii. Nu cred ca sunteti atat de naiv, sa credeti ca angajati ai bancilor sau din unele institutii publice, care au afisat „program de lucru cu publicul” de 2-4 ore zilnic, muncesc doar atat!!!! Dupa ce termina lucrul cu publicul, desfasoara activitati specifice jobului respectiv! Din cauza unora ca dumneavoastra isi bat joc politicienii de noi, pentru ca in loc sa fim uniti, ne luptam intre noi si ne invidiem si vorbim aiurea, in necunostinta de cauza!!!

      1. Pritene, afirmatiile mele de mai sus le stiu de la profesori ca voi. Ei singuri au spus problema celor 18 ore si a normei in plus. Da asa este, un profesor nu sta la scoala doar 18 ore, dar nici 40 de ore cit este norma de lucru pe saptamina nu sta. Aici este problema! Am o parere generala foarte proasta despre voi si prea putin buna fata de cei care o merita. Daca tu ai dreptate cum explici liceele cu promovare zero la bacalaureat?

    2. Sunteți pe lângă fenomen, chiar paralel cu acesta as putea spune! Vorbiti exact ce discuta consumatorul de senzațional, mândru posesor de 4 clase la birtul din coltul străzii.

  3. Bună ziua!!! E surprinzător că suntem axați pe altceva și nu pe activitatea noastră de profesori de a sta în clasa și a preda. Cum și cât vor mai ști elevii noștri, asta nimeni nu vrea să știe? Profesorul bun de azi și bine remunerat este cel care face activități extrașcolare chiar în propriile ore că să aibă tot felul de punctaje pentru salariul de merit. Nu contează că el nu-și mai face datoria față de elevi. Se fac tot felul de cursuri peste alte cursuri -unele foarte utile- dar sunt in cadrul orelor și profesorul nu poate sta în clasa.

  4. Și până acum inspectori generali, adjuncți, directori de școli erau „manageri de proiect” și încasau bani pentru munca depusa… Oamenii munceau probabil 48 de ore zilnic de făceau fata, saracii!
    Subordonații primeau gradații de merit, șefii semnau. Așa merge in Romania, sat fără câini (cu excepția celor de lupta, liberi să omoare oameni…).

  5. Asta ce înseamnă? Conditionare? Daca vrei sa ai salariul mai mare, ca profesor, trebuie sa te implici in proiecte europene? Ferească Dumnezeu! Suntem platiti sa predam copiilor, nu sa ne implicam in proiecte europene…Nu asta e job ul nostru! Muncim destul incepand caiete, corectand si concepând zilnic teste, teze, plus o grămadă de munca de secretariat, medicina, etc.Cand m am angajat in învățământ acum 30 de ani, nu am știut ca voi avea salariul in funcție de asta… Parlamentarii, medicii, polițiștii, militarii au marirea de salarii conditionata de asa ceva? Unde merge oare învățământul românesc? In penibil?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Federația părinților nu susține acordarea burselor de merit fără prag de medie pentru 30% dintre elevii fiecărei clase, așa cum prevede proiectul cu regulile de acordare. Iulian Cristache: Propunerea actuală nu ne aparține

Propunerea Ministerului Educației ca primii 30% din elevii unei clase să primească bursa de merit, în ordinea descrescătoare a mediilor acestora, fără un prag anume până la care să se…
Vezi articolul

Avocatul Poporului s-a sesizat în cazul Liceului Pedagogic din Iași, după ce Primăria a alocat anul trecut 100.000 de lei pentru documentații tehnice, dar nu a mai cheltuit banii: Corpul principal de clădire continuă să se degradeze în mod accelerat din cauza infiltrațiilor de apă – Ziarul de Iași

Avocatul Poporului s-a sesizat în legătură cu situația în care se află Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, după ce Primăria a alocat anul trecut 100.000 de lei pentru documentații…
Vezi articolul

BREAKING Modificări la Rezidențiat 2023: Ministerul Sănătății se răzgândește și revine la pragul de 60% răspunsuri corecte pentru alegerea unui post, ca în anii anteriori, după ce anul acesta a aprobat pentru prima dată pragul de 65%

Pragul de răspunsuri corecte la examenul de rezidențiat care permite intrarea în stagiul de rezidențiat revine la 60% pentru sesiunea din acest an, anunță Ministerul Sănătății într-un comunicat de presă.…
Vezi articolul

Derapaj în Guvern: Raluca Turcan numeşte „informaţie falsă” faptul că bugetul Educaţiei este mai mic şi vorbește doar de finanţarea totală care ar fi 3,8% din PIB. Vicepremierul compară bugetul ministerului pe 2019 cu alocarea totală pentru domeniul Educaţiei în 2020

Derapaj la vârful Guvernului. Vicepremierul Raluca Turcan susţine că „bugetul total pentru Educație”, cu sumele defalcate din impozitul pe venit și TVA, cu programele cu fonduri europene și cu sumele…
Vezi articolul