Poluarea aerului provoacă moartea prematură a cel puţin 1.200 de copii şi adolescenţi în fiecare an în Europa, potrivit unui raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM) publicat luni, chiar dacă tendinţa este una de îmbunătăţire, transmite AFP, preluată de Agerpres.
La fel ca pentru adulţi, această poluare reprezintă principalul risc de mediu pentru sănătatea minorilor şi reduce speranţa de viaţă a acestora, potrivit acestui studiu ce acoperă aproximativ 30 de ţări de pe continent, inclusiv cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
„Poluarea aerului cauzează peste 1.200 de decese premature pe an în rândul tinerilor sub 18 ani din Europa şi creşte semnificativ riscul de îmbolnăvire mai târziu în viaţă”, scrie AEM în raportul său, conform sursei citate.
„În pofida progreselor înregistrate în ultimii ani, nivelurile mai multor poluanţi atmosferici cheie continuă să depăşească nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în special în Europa Centrală şi de Est, precum şi în Italia”, subliniază AEM.
Câmpia Padului din Italia, zonele apropiate de marile centrale electrice pe cărbune, precum şi oraşele mari din centrul şi estul continentului se remarcă, în mod regulat, prin calitatea proastă a aerului. Mai multe ţări europene, inclusiv Regatul Unit sau Ucraina, nu fac parte din studiu, sugerând că bilanţul continental ar putea fi mai grav.
Potrivit unui alt raport publicat de AEM în luna noiembrie, cel puţin 238.000 de persoane – din toate categoriile de vârstă – au murit prematur în 2020 în Europa din cauza poluării aerului în ţările membre ale agenţiei (Uniunea Europeană, Turcia, Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein).
Chiar dacă ponderea copiilor şi a adolescenţilor afectaţi de poluarea aerului este „relativ mică” în comparaţie cu populaţia generală, moartea atât de timpurie „reprezintă o pierdere a viitorului potenţial, precum şi o povară semnificativă a bolilor cronice atât în copilărie, cât şi mai târziu în viaţă”, spune agenţia europeană.
Agenţia recomandă concentrarea pe calitatea aerului în jurul şcolilor şi a creşelor, precum şi pe facilităţile sportive şi transportul public, mai informează Agerpres.
Efectele încep să se manifeste înainte de naştere, expunerea mamei la poluarea aerului „fiind legată de greutatea mică la naştere şi de naşterile premature”, aminteşte agenţia de mediu.
După naştere, poluarea mediului creşte riscul apariţiei mai multor probleme de sănătate, printre care astmul, care afectează 9% din copiii şi adolescenţii din Europa, sau insuficienţa şi infecţiile respiratorii, mai subliniază agenţia. Aceste efecte sunt agravate deoarece copiii sunt mai activi fizic decât adulţii, iar dimensiunile lor îi fac mai vulnerabili, aşa cum este în cazul gazelor de eşapament, care îi afectează mult mai direct.
Luând în considerare toate grupele de vârstă, 97% din populaţia urbană a fost expusă în 2021 unei calităţi a aerului care nu a respectat recomandările OMS, potrivit datelor publicate luni.
Totuşi, în raportul său din noiembrie, AEM a menţionat că Uniunea Europeană este pe cale să îşi atingă obiectivul de reducere a deceselor premature cu peste 50% până în 2030, comparativ cu 2005, scrie sursa citată.
La începutul anilor 1990, particulele fine au provocat aproape un milion de decese premature în cele 27 de ţări ale UE. În 2005, 431.000 de oameni au decedat din această cauză, potrivit datelor agenţiei.
Cu toate acestea, situaţia europeană rămâne în general mai bună decât cea înregistrată în alte regiuni de pe glob. Conform OMS, poluarea aerului este cauza a şapte milioane de decese premature anual în lume, un bilanţ apropiat de cel al deceselor cauzate de fumat sau de o alimentaţie necorespunzătoare. Câteva sute de mii din totalul acestor decese se referă la copii sub 15 ani, potrivit organizaţiei ONU.
Aceste bilanţuri îngrijorătoare au determinat OMS, în septembrie 2021, să stabilească limite mai restrictive pentru principalii poluanţi ai aerului, pentru prima dată din 2005.
Cea mai gravă poluare a aerului provine în primul rând de la particulele fine, care pătrund adânc în plămâni. Urmează dioxidul de azot (NO2) şi ozonul (O3), potrivit agenţiilor de sănătate, notează Agerpres.
Raluca Pantazi
Ioana Nicolescu
G4Media.ro
Ștefan Lefter
C.I.
Costin Ionescu