Pentru prima dată, literatura română va avea o istorie spusă străinilor, în limba engleză, totul într-o carte de o mie de pagini ce urmează a fi scrise de câţiva cercetători români, coordonaţi de profesorul Andrei Terian-Dan de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Proiectul aste posibil în urma câștigării a 1,45 milioane de euro, sub forma unui grant din partea Consiliului European pentru Cercetare, după o competiţie cunoscută informal ca „Nobelul granturilor europene”, relatează Agerpres.
Universitatea sibiană, unde este prorector Andrei Terian-Dan, este prima din România care va implementa un astfel de proiect de cercetare european.
- Granturile de tip „Consolidator” ale CEC se acordă cercetătorilor care dau dovadă de excelenţă, de orice naţionalitate şi vârstă, cu o experienţă de cel puţin şapte până la doisprezece ani de după încheierea doctoratului şi cu un bilanţ ştiinţific foarte promiţător.
„O istorie transnaţională a literaturii române” va însemna un moment istoric pentru literatura noastră şi o premieră internaţională, scrie sursa menționată, care îl citează pe Terian-Dan:
- „Proiectul va dura cinci ani de zile. Va începe probabil pe la mijlocul anului viitor, iar eu sper ca, până la începutul anului 2026, să avem o istorie a literaturii române, în limba engleză, de aproximativ o mie de pagini, într-un volum sau în două, apărută la o editură de prestigiu din mediul occidental. Da (va fi o premieră pentru România n.r.), categoric. Noi am mai avut istorii ale literaturii române traduse în engleză, inclusiv ‘Istoria’ lui Călinescu a fost tradusă în engleză (…). Nu avem o istorie care să fie concepută special pentru un public străin şi scrisă într-un regim de libertate, adică să nu fie o simplă operă de propagandă ideologică”.
Noua istorie a literaturii române ce va fi scrisă pentru lumea întreagă va avea o abordare modernă şi realistă:
- „Vom lucra cu un concept mai extins de literatură, în sensul că vor intra aici şi genurile ficţionale sau beletristice tradiţionale, poezie, proză, teatru şi critica, dar vom avea în vedere diverse interferenţe sau legături între discursul literar şi alte tipuri de discurs, de la discursul religios, politic, jurnalistic, până la cel ştiinţific şi mai ales în perioada contemporană, interferenţele cu alte tipuri de reprezentare, adică film, muzică şi aşa mai departe”, a explicat Andrei Terian-Dan.
Citește articolul complet pe Agerpres
Photo 114965740 © Nataliia Shcherbyna – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Mihai Peticilă
G4Media.ro
Alexa Stănescu
