Progresele fundamentale în domeniul stocării energiei sau în cel al materialelor poroase, capabile să stocheze gaze, se numără printre cercetările care ar putea fi recompensate miercuri cu Premiul Nobel pentru Chimie din 2025, conform experților, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Premiul Nobel pentru Chimie, anunțat la Stockholm la ora locală 11:45 (09:45 GMT), este al treilea Nobel științific, după cel pentru medicină, luni, și cel pentru fizică, care a onorat marți un trio de cercetători pentru descoperirea unui mecanism cuantic, „efectul de tunelare”, la scară macroscopică.
- Pentru Premiu Nobel pentru Chimie din acest an, specialiștii consideră că ar putea fi recunoscute cercetările cu impact asupra mediului și climei, conform sursei citate.
„Chimia fundamentală la care lucrează Omar Yaghi ar putea corespunde acestui obiectiv. Într-adevăr, această chimie poate servi drept catalizator pentru tot felul de lucruri legate atât de climă, cât și de mediu”, a declarat pentru AFP jurnalistul specializat în științe Lars Broström de la radioul public suedez SR.
Acest chimist american de origine iordaniană lucrează la ceea ce poartă denumirea de „structuri metalo-organice” (MOF). „Acestea sunt materiale poroase care pot stoca gaze, pot purifica apa sau pot servi drept catalizatori”, a explicat Broström. Porozitatea lor foarte ridicată le sporește astfel utilitatea în stocarea și producția de energie curată.
Numele lui Yaghi a fost deja menționat alături de japonezii Susumu Kitagawa și Makoto Fujita, considerați, de asemenea, pionieri ai acestei tehnologii.
În același domeniu, al MOF, revista Chemistry Views citează lucrările unui alt cercetător american, Omar Farha, originar din Cisiordania.
Specialist în baterii
Compania de cercetare Clarivate a amintit activitatea francezului Jean-Marie Tarascon, specialist în baterii și expert în stocarea electrochimică a energiei.
Tarascon „este un pionier în domeniul tehnologiei bateriilor”, a declarat pentru AFP David Pendlebury, responsabil cu analiza în domeniul cercetării în cadrul Clarivate.
Cercetătorul, care a lucrat inițial la bateriile litiu-ion și, mai târziu, la bateria sodiu-ion, utilă pentru stocarea energiei regenerabile, a fost decorat în Franța, în 2022, cu medalia de aur acordată de Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS).
Clarivate se bazează pe o listă cu cele mai citate studii în articolele științifice pentru a-și stabili favoriții.
Specialistul de la SR menționează, de asemenea, numele chimistului american Harry B. Gray, ale cărui cercetări s-au concentrat asupra „modului în care electronii se deplasează în moleculele celulelor noastre vii”.
„Acesta este genul de condiție prealabilă fundamentală pentru fotosinteză și utilizarea energiei celulare, spre exemplu. Este un subiect tipic pentru Premiul Nobel”, potrivit lui Broström.
Un alt nume frecvent citat este cel al biochimistul americano-taiwanez Chi-Huey Wong care, potrivit revistei științifice Chemistry Views, este cunoscut îndeosebi pentru dezvoltarea unor metode de „sinteză a carbohidraților complecși și a glicoproteinelor, facilitând astfel aplicarea lor în contexte terapeutice”, mai scrie Agerpres.
Revista îl menționează, de asemenea, pe Karl Deisseroth, psihiatru și neurolog american, care a fost citat în ultimul deceniu ca posibil câștigător al unui Nobel pentru dezvoltarea domeniului optogeneticii, care utilizează lumina pentru a controla celulele.
Germanul Herbert W. Roesky, cunoscut pentru ‘sinteza de noi compuși și materiale’, a fost, de asemenea, menționat de revistă.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Chimie a fost decernat americanului David Baker și unui tandem format din britanicul Demis Hassabis și americanul John Jumper, pentru descifrarea secretelor proteinelor cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) și a informaticii. David Baker a reușit în misiunea considerată aproape imposibilă de a construi tipuri cu totul noi de proteine, unele dintre ele cu funcții noi, iar Demis Hassabis și John Jumper au dezvoltat un model AI care a rezolvat o problemă veche de 50 de ani: predicția structurilor tridimensionale complexe a proteinelor dintr-o secvență de aminoacizi. Aceste descoperiri au un potențial enorm pentru știință dar și pentru diferite industrii.
După atribuirea premiului pentru medicină, luni, și a celui pentru fizică, marți, sezonul Nobelurilor continuă miercuri cu premiul pentru chimie, înainte de premiul pentru literatură, pe 9 octombrie, și de premiul pentru pace, pe 10 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Științe Economice va fi anunțat în data de 13 octombrie.
Premiile vor fi înmânate laureaților în cadrul unei ceremonii speciale ce va fi organizată la 10 decembrie, ziua morții lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.
Premiul constă într-o diplomă, o medalie de aur și un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro).
Foto: © Petrajz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Diana Ghimiși