Premiul Nobel pentru Fizică 2025 va fi anunțat marți. Tradiția începută în 1901 cu descoperirea razelor X continuă / În 2024, premiul a mers către pionierii rețelelor neuronale artificiale

La 7 octombrie 2025, Academia Regală Suedeză de Științe din Stockholm anunță câștigătorul Premiului Nobel pentru Fizică, potrivit Associated Press și nobelprize.org, după cum notează Agerpres.

În 1901, a fost acordat primul Premiu Nobel pentru Fizică lui Wilhelm Röntgen, pentru cruciala sa descoperire a razelor X.

În perioada 1901-2024, 227 laureați au primit Premiul Nobel pentru Fizică, John Bardeen fiind de două ori laureat al acestei importante distincții (1956 și 1972). Un număr de 47 de premii pentru fizică au fost acordate unui singur laureat, 33 de premii pentru fizică au fost împărțite de doi laureați și 38 de premii pentru fizică au fost acordate către trei laureați, potrivit https://www.nobelprize.org.

Cinci laureați ai premiului Nobel pentru Fizică sunt femei: 1903 – Marie Curie; 1963 – Maria Goeppert-Mayer; 2018 – Donna Strickland; 2020 – Andrea Ghez; 2023 – Anne L’Huillier.

Cel mai tânăr laureat al acestui premiu a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit premiul Nobel, împreună cu tatăl său, în anul 1915. Cel mai vârstnic laureat al premiului Nobel pentru fizică, până în prezent, este Arthur Ashkin, care avea 96 de ani în momentul primirii premiului.

Printre laureații Premiului Nobel pentru Fizică, de la începutul acordării acestora, se numără: Guglielmo Marconi (1909, pentru contribuția adusă dezvoltării telegrafiei fără fire); Max Planck (1918, pentru descoperirea energiei quantice); Albert Einstein (1921, pentru descoperirile sale privind teoria fizicii, precum și pentru descoperirea legii efectului fotoelectric); Niels Bohr (1922, pentru investigațiile asupra structurii atomului și a radiațiilor emanate de acesta); James Chadwick (1935, pentru descoperirea neutronului); Wolfgang Pauli (1945, pentru descoperirea Principiului de excludere, numit și Principiul Pauli).

În secolul al XXI-lea, printre laureații Premiului Nobel pentru Fizică se regăsesc: Roy Glauber, John Hall și Theodor Haensch (2005, pentru lucrările lor în domeniul luminii și opticii); John C. Mather și George F. Smoot (2006, pentru descoperirea formei de materie neagră și a caracteristicii anizotropice a radiației cosmice de fundal); Albert Fert și Peter Grünberg (2007, pentru descoperirea unei tehnologii revoluționare – magnetorezistență gigantică GMR – ce permite citirea informației stocate pe hard-disk-uri); Andre Geim și Konstantin Novoselov (2010, pentru descoperirea grafenului, o formă revoluționară a carbonului); Saul Perlmutter, Brian Schmidt și Adam Riess (2011, descoperirea faptului că Universul este în expansiune accelerată, prin observarea supernovelor îndepărtate); Takaaki Kajita și Arthur B. McDonald (2015, pentru descoperirea oscilațiilor neutrinilor, fenomen care confirmă faptul că aceste particule au masă); Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez (2020, pentru descoperiri ce vizează unul dintre cele mai exotice fenomene din Univers – găurile negre); Alain Aspect, John F. Clauser și Anton Zeilinger (2022, pentru „experimente revoluționare” în domeniul mecanicii cuantice); Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier (2023 pentru „metode experimentale care generează attosecunde de impulsuri luminoase pentru studierea dinamicii electronilor în cadrul materiei”), potrivit Academiei Regale Suedeze de Științe.

În anul 2024, Premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit cercetătorului american John Hopfield și canadianului Geoffrey Hinton pentru descoperiri și invenții legate de procesul de învățare al mașinilor prin rețele neuronale artificiale, potrivit comunicatului Comitetului Nobel. Cei doi laureați ai Nobelului pentru Fizică au folosit instrumentarul fizicii pentru a dezvolta metode care se află în prezent la baza procesului de învățare al mașinilor. John Hopfield a creat o memorie asociativă ce poate stoca și reconstrui imagini și alte tipuri de modele în date, iar Geoffrey Hinton a inventat o metodă de identificare autonomă a unor proprietăți ale datelor, care permite îndeplinirea unor sarcini precum identificarea anumitor elemente specifice în fotografii. 

Foto: © Superjoseph | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.