O serie de articole din propunerile legii Educației vor fi modificate la propunerea Consorțiului Universitaria, anunță într-un comunicat Ministerul Educației. Este vorba despre modificări punctuale solicitate de cele 9 universități, în special în privința finanțării cercetării universitare, a statutului titularilor peste vârsta de pensionare și creșterea finanțării pe anumite domenii de studiu. Reacția ministrului apare după ce Klaus Iohannis a avut ieri un discurs public în care a taxat lipsa „spiritului” proiectului România educată din proiectele legii puse în dezbatere.
Modificarea punctelor cerute de Consorțiul Universitaria vine în contextul în care universitățile din această alianță au fost cele care au criticat proiectele de acte normative chiar după întâlnirea de la Guvern, cu premierul Nicolae Ciucă, spunând că nu susțin actualul proiect de lege, dar că susțin proiectul România educată.
Ministerul Educației și Consorțiul Universitaria au dat astfel un comunicat comun în care scrie că o serie de modificări „pentru îmbunătățirea Proiectului de Lege a învățământului superior au fost agreate cu Ministerul Educației”. Întâlnirea a fost convocată de ministrul Cîmpeanu, remarcă încă de la început comunicatul dat de Universitatea București, ușor diferit de cel al Ministerului – consultați la final documentele.
De remarcat că niciuna dintre propunerile Consorțiului Universitaria nu a vizat modificarea articolelor care prevăd desființarea CNADTCU, a amnistierii plagiatorilor sau a numărului fără nicio limitare, dar „nu nelimitat” al mandatelor de rector.
Ce propuneri au fost acceptate de Ministerul Educației:
„1. Pentru o reprezentare echitabilă în comisiile consultative ale Ministerului Educației a tuturor consorțiilor universitare, a tuturor centrelor universitare și a tuturor domeniilor de studii fundamentale și ramurilor de știință (matematică și științe ale naturii; științe inginerești; științe biologice și biomedicale; științe sociale; științe umaniste și arte; știința sportului și a educației fizice) CU solicită introducerea la art 142 a unui alineat nou, cu următoarea formă:
„Componența comisiilor naționale prevăzute la alin. (2) va asigura reprezentarea proporțională conform numărului de cadre didactice titulare în universități acreditate și tuturor domeniilor de studii fundamentale și ramurilor de știință – matematică și științe ale naturii; științe inginerești; științe biologice și biomedicale; științe sociale; științe umaniste și arte; știința sportului și a educației fizice.”
2. Pentru încurajarea performanței la nivel național și internațional și pentru o justă finanțare a tuturor domeniilor și tipurilor de universități:
2.1 Art. 114 va avea următorul conținut: „Instituțiilor de învățământ superior de stat li se alocă o finanţare suplimentară de minimum 45% raportat la finanțarea de bază, pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate stabilite de Comisia Naţională a Finanţării Învăţământului Superior şi aprobate de Ministerul Educației.”;
2.2 Art. 172 (6) va avea următorul conținut: „Ministerul Educației asigură finanţarea de bază pentru instituțiile de învățământ superior de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent pe cicluri, domenii de studii și pe limbă de predare, inclusiv pentru învățământul superior dual. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societăţii.”;
2.3 Art. 143 lit a) va avea următorul conținut: „CNFIS propune metodologia de finanţare a instituțiilor de învățământ superior şi stabileşte anual costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învățământul superior dual.”;
2.4 Se va introduce un articol nou: Pentru a reduce deficitul de cadre didactice pentru învățământul preuniversitar în specializările din domenii STEM se va crește finanțarea per student echivalent la acele specializări publicate anual de Ministerul Educației prin aplicarea unui coeficient suplimentar de 1.2 la coeficienții de finanțare calculați de CNFIS.
3. Se va introduce un articol nou: Ministerul Educației poate finanța cercetarea științifică universitară, în limita fondurilor alocate cu această destinație, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației”.
În plus, Ministerul a preluat și propunerea legată de statutul titularilor peste vârsta de pensionare și anunță că „va lua în calcul și propunerile punctuale transmise în procesul de consultare publică de fiecare dintre universitățile membre ale Consorțiului Universitaria.”
Asta după ce Marian Preda, rectorul Universității București, cel care a reprezentat la negocieri Consorțiul Universitaria și semnează comunicatul comun de luni, a criticat dur tot luni, într-un interviu publicat pe pagina instituției pe care o conduce, proiectele de legi, despre care a spus că „sunt făcute din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației”.
„Spun răspicat că Universitatea din București nu poate susține un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învățământului de calitate, de elită și a cercetării fundamentale și care perpetuează sistemul inechitabil de finanțare a universităților, indiferent de performanța academică a instituțiilor”, a punctat acesta.
- Consorțiul Universitaria cuprinde următoarele instituții: Academia de Studii Economice din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Craiova, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Ministerul mai precizează în comunicatul comun că „S-a propus aplicarea principiului autonomiei universitare în procesul de aprobare a prelungirii statutului de titular pentru personalul din învățământul superior după vârsta legală de pensionare”. Astfel, universitățile, la propunerea departamentelor și facultăților, cu avizul conform al consiliilor de administrație, prin senatele universitare vor decide privind criteriile de performanță pentru prelungirea statutului de titular al cadrelor didactice peste vârsta de pensionare, adică peste vârsta de 65 de ani. (Art 218, alineatul 3).
Reformularea art. 218 alin. (3) în spiritul prevederilor actuale ale Legii 1/2011:
„Art. 218 … (3) Senatul universitar din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare şi confesionale, la propunerea departamentelor și facultăților, cu avizul conform al CA, în baza criteriilor de performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după împlinirea vârstei de pensionare. În această situație, instituția de învățământ superior încheie, anual, cu personalul căruia i s–a aprobat menținerea calității de titular peste vârsta de 65 de ani, un contract individual de muncă pe durată determinată. Cadrele didactice pensionate, care nu au calitatea de titular, pot fi plătite și în regim de plată cu ora.
(4) Cadrele didactice deja pensionate se pot reîncadra în învățământul universitar în poziții de cercetare prin concurs.”
O singură propunere, până acum, a mai avut o „rezolvare” atât de rapidă, cel puțin dintre cele făcute în mod public și anunțate, este vorba despre propunerea Consiliului Național al Elevilor care a sesizat pe 15 iulie, la două zile după publicarea proiectelor, că elevii nu mai aveau drept de vot în consiliile de administrație ale școlilor. În circa o oră Ministerul Educației a anunțat că propunerile „au fost deja acceptate și asumate de către Ministerul Educației. Mulțumim pentru propunerile constructive formulate și reiterăm deplina disponibilitate de dialog a Ministerului Educației în vederea susținerii interesului superior al elevului”.
Klaus Iohannis a ieșit ieri cu o declarație, pentru prima dată pe subiectul proiectelor de legi ale Educației, de la lansarea acestora în consultare publică. Șeful statului a fost critic la adresa drafturilor de act normativ spunând că „legile și normele de aplicare pentru implementarea acestui proiect trebuie să reflecte nu doar litera, ci și spiritul său incluziv, în care valorile fundamentale în construcția și practicile sistemului de educație sunt respectate”.
Iohannis a transmis astfel un mesaj ministrului Educației și Guvernului, trasând și linia unei „susțineri publice largi” la finalul dezbaterilor, în condițiile întețirii criticilor la adresa textelor și propunerilor de modificări: „Așa cum am spus în repetate rânduri, doar împreună putem construi România Educată de mâine. Așadar, toată această perioadă de dezbatere publică este esențială pentru ca, la finalul ei, să nu avem doar un pachet legislativ închegat, ci și un proiect care se bucură de o susținere publică largă”.
Comunicatul integral al Ministerului Educației aici:
Comunicatul integral al Universității București aici:
Citește și:
Atac dur la adresa proiectelor legii Educației. Marian Preda, rectorul Universității din București: Sunt făcute din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației
Cine a scris proiectele de legi ale Educației / Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației: Legea a fost construită cu resurse interne – VIDEO
EXCLUSIV Remus Pricopie, rectorul SNSPA: România are nevoie de un nou ministru al educației, un domn sau o doamnă, care să nu fie tributar(ă) imposturii și care să ducă mai departe proiectul România Educată / Nu sunt interesat să mă întorc la Minister
Cum este posibil ca tot ceea ce a fost mai murdar în universități și școli (plagiat, politizare, impostură) să devină acum “standard” de sistem – rectorul SNSPA, Remus Pricopie / 14 întrebări despre legile educației puse în consultare publică
Remus Pricopie, SNSPA, în contextul anunțului selecției a 7 universități europene din România: Mă întreb cum o să mai dialogăm noi de la egal la egal cu partenerii europeni, după ce ministrul educației din România susține deschis, public, oficializarea imposturii academice
Universitățile din consorțiul Universitaria, în contradicție cu declarațiile ministrului Educației: Susținem proiectul România educată, dar nu actualul proiect de lege pentru învățământul superior / Criticile prezentate la Guvern
Cîmpeanu, după întâlnirea cu rectorii, de la Guvern: Fără excepție, reprezentanții consorțiilor universitare și-au declarat susținerea pentru proiectul Legii învățământului superior / A fost apreciată „în mod deosebit” creșterea finanțării – LISTA rectorilor
Surse: Niciun rector nu a ridicat problema plagiatului în fața premierului Ciucă, la întâlnirea de la Guvern, sau a desființării CNADTCU, ori a acordării titlurilor de doctor de către universități, propuse în proiectele legilor Educației
AUDIO Sorin Cîmpeanu, în urmă cu 4 luni, înainte de a avea șef de partid suspect de plagiat: Nu cunosc și nu susțin nicio formă de amnistiere. Plagiatul este plagiat
PNL și-a schimbat radical poziția față de plagiate după ce la vârful partidului a venit Nicolae Ciucă, el însuși acuzat de plagiat. Ce spuneau liberalii în martie și ce fac acum
BREAKING Prescrierea plagiatului în 3 ani de la săvârșirea faptei – o nouă metodă de amnistiere a plagiatorilor inclusă în proiectul de lege a Educației
BREAKING Amnistierea plagiatorilor prin noua lege a educației: orice plagiator va putea să renunțe, gratis, la doctoratul făcut pe banii statului, dacă legea este promovată. Premierul Ciucă, protagonist al celui mai mare scandal de plagiat din prezent, “a validat total“ legea și va putea renunța unilateral la titlu
BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare
Raluca Pantazi
Costin Ionescu
Redacția
C.I.
1 comment
Asta că să înțelegem ce fel de reformă se face…