Primul tratat de „anatomie ecologică a plantelor”, ce prezintă adaptările de structură ale plantelor la diversi factori ecologici, publicat de un cadru didactic al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași la editura internațională Springer

154 de vizualizări
Sursa: Captura Springer.com
Un volum având ca temă „Anatomia Ecologică a Plantelor”, ce descrie modul cum „plantele se adaptează structural la diverși factori ecologici”, a fost publicat la prestigioasa editură internațională Springer de către Marius-Nicușor Grigore, cadru didactic al Universității Al. I. Cuza din Iași, anunță instituția de învățământ superior într-un comunicat de presă. Potrivit acesteia, este vorba despre „primul tratat din lume” dedicat acestui subiect.

UAIC arată că lucrarea, al cărei unic autor este Marius-Nicușor Grigore, valorifică experiența acestuia „în studierea anatomiei ecologice a plantelor, în special a halofitelor (plante de sărătură – plante adaptate la salinitate), acesta fiind, în calitate de autor și editor, la cel de-al cincilea proiect editorial cu editura Springer”. 

  • Potrivit sursei citate, autorul este redactor doctor în cadrul Editurii Universității „Al. I. Cuza ” din Iași și cadru didactic asociat al Școlii Doctorale de Biologie și al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul universității.

UAIC, despre tema abordată în tratat:

  • Volumul „Plant Ecological Anatomy” oferă o explorare inovatoare, integrativă, a adaptărilor anatomice (de structură) ale plantelor, interpretate însă din punctul de vedere al semnificației ecologice a acestora. Lucrarea răspunde unor provocări majore ale prezentului, generate de schimbările climatice, în special cele legate de aridizarea și salinizarea Pământului.
  • Depășind anatomia descriptivă tradițională, acest volum oferă o înțelegere cuprinzătoare a modului în care plantele se adaptează structural la diverși factori ecologici, descriind astfel grupuri ecologice de plante precum: plante acvatice (hidrofite), de mlaștini (helofite), de locuri uscate, aride (xerofite – ca grup mare și cu subgrupurile lui: halofite – plante de sărătură, plante alpine, plante alpine tropicale, plante de stepă, plante de deșert, epifite – cele care cresc pe alte plante, ca suport) și mangrove, în condiții de stres precum aridizarea, salinizarea și inundarea (băltirea) cu apă.
  • Conceptele cheie ale cărții includ structura primară și secundară a rădăcinilor și tulpinilor, anomaliile structurale ale acestora și modelele arhitecturale ale frunzelor. Cartea aprofundează anatomia ecologică a organelor vegetative, evidențiind adaptările unice ale diferitelor grupuri ecologice de plante. De exemplu, examinează, printre multe altele, dezvoltarea spațiilor cu aer (aerenchimului) la plante de apă și mlaștini, adaptări ale rădăcinilor specializate la mangrove și țesuturile de stocare a apei la plantele de locuri aride, uscate.” 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Codrut Olaru si Tudorel Toader / Foto: Inquam Photos - Octav Ganea

Titlul de doctor al procurorului Codruț Olaru, retras de CNATDCU pentru „plagiat grosier” – PressOne / Olaru: Ar fi descalificant pentru Consiliu ca, după o verificare de 28 luni în urma căreia mi-a fost emisă o decizie de neplagiat, să emită un verdict contrar

Procurorul Codruț Olaru, unul dintre membrii cei mai influenți ai CSM, rămâne fără titlul de doctor în drept, după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare…
Vezi articolul

Cum a ajuns Universitatea din București să aibă cel mai bine cotat domeniu de studii din România, Lingvistica, în ultimul ranking QS marcat de o prezență românească modestă. Explicațiile profesorului Alexandru Nicolae

Cel mai bun rezultat, la nivel de subiecte de studiu, pe care l-au înregistrat universitățile românești în clasamentul internațional pe domenii al universităților QS revine Universității din București la capitolul…
Vezi articolul
Foto: © Kantver - Dreamstime.com

Ministrul Educației: Cercetătorii din România ar trebui să producă cunoaștere, care să susțină inovații tehnologice și culturale / Inovațiile cresc calității vieții și ne protejează de pseudoștiință, sunt un antidot la manipulare și fake news

Domeniul cercetării din România ar trebui să fie capabil să susțină atât „inovații tehnologice”, cât și „culturale teoretice”, a afirmat, luni, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, la prezentarea raportului QX.…
Vezi articolul