Profesoara Carmen Mușat, după dezbaterile pe noile programe școlare: O reformă eficientă ar trebui să înceapă de la evaluarea elevilor și de la statutul profesorului. Rescrierea programei, fără aceste preocupări, arată orbire și orgoliu / Ar trebui ca actualul ministru al Învățământului să refuze să aprobe un fals intelectual 

Reforma curriculară promovată de Ministerul Educației, prin noile programe școlare ce tocmai au ieșit din perioada de dezbatere publică, este criticată dur de profesoara și eseista Carmen Mușat, într-un editorial publicat în Observatorul cultural. Autoarea susține că rescrierea programei, în absența unei reforme a criteriilor de evaluare și a unei preocupări reale pentru statutul și calitatea profesorului, nu face decât să mascheze problemele structurale ale sistemului de educație. „A rescrie programa fără a fi preocupat de cum se face evaluarea și de calitatea actului didactic demonstrează doar orbire în fața problemelor reale și orgoliu nețărmurit”, afirmă Carmen Mușat.

Autoarea susține că diagnosticul pus sistemului de educație este greșit și că, în consecință, „tratamentul” – rescrierea programei – nu poate produce efecte reale în lipsa unei reforme a evaluării elevilor și a unei abordări serioase a statutului profesorului.

Pornind de la rezultatele testelor PISA, Carmen Mușat atrage atenția că problema majoră a sistemului românesc de educație nu este cantitatea de informație predată, ci incapacitatea elevilor de a înțelege și aplica ceea ce citesc. „Testele PISA nu măsoară cantitatea de informații memorate de elevi, ci capacitatea absolvenților ciclului gimnazial de a înțelege ceea ce citesc, precum și competențele lor în aplicarea practică a cunoștințelor teoretice”, subliniază profesoara. Ea arată că analfabetismul funcțional este strâns legat de statutul socio-economic al familiilor, de inegalitățile structurale și de modul în care funcționează școala în afara marilor orașe.

În acest context, Carmen Mușat consideră greșită ideea că programa de limba și literatura română aflată în uz din 2009 ar fi responsabilă de „dezastrul” din educație. „A considera că programa de limba și literatura română aflată în uz este responsabilă de dezastrul din învățământ și a forța reforma acesteia în regim de urgență și în mare secret mi se pare total greșit”, afirmă autoarea.

Ea amintește că schimbările au început deja prin reducerea numărului de ore de limba și literatura română la liceu, măsură pe care o ironizează deschis: „Axat pe obținerea diplomelor, și nu pe competențe, pe reproducerea informațiilor primite, și nu pe gândirea critică și creativă, sistemul de învățământ din România este defect, în pofida tuturor încercărilor de reformă de până acum. Ținând cont de toate aceste lucruri, a considera că programa de limba și literatura română aflată în uz, începând din 2009, este responsabilă de dezastrul din învățămînt și a forța reforma acesteia în regim de urgență și în mare secret mi se pare total greșit.  

E drept că schimbarea a început deja, în momentul în care au fost adoptate planurile-cadru pentru disciplina limbă și literatură română, prin care numărul de ore de limbă și literatură română pe săptămână s-a redus de la patru la trei ore, în clasele IX-X, și de la trei la două ore, în clasele XI-XII. Minunat, nu-i așa? Combatem analfabetismul funcțional – adică incapacitatea de a înțelege ceea ce citești – nu sporind numărul orelor de limbă și literatură română, ci reducându-l”, scrie Carmen Mușat. 

Autoarea subliniază că actualul sistem de evaluare influențează decisiv felul în care se predă la clasă, indiferent de formulările programei. Atâta vreme cât examenele și testările recompensează reproducerea de informații și conformismul, profesorii vor fi constrânși să predea în același mod, chiar dacă programa proclamă dezvoltarea gândirii critice sau a competențelor. „Programa este adaptată, inevitabil, la evaluare, nu invers”, notează Carmen Mușat, sugerând că reforma ar fi trebuit să pornească tocmai de la acest nivel.

Modul în care a fost constituit grupul de lucru pentru noua programă, susține Carmen Mușat, arată o lipsa de transparență și absența consultărilor reale cu mediul preuniversitar. „Nu se știe nici care au fost criteriile în funcție de care au fost selectați cei chemați să elaboreze programa și nici dacă s-a făcut înainte o cercetare cu privire la nevoile reale ale elevilor”, notează aceasta. În plus, autoarea subliniază că programa supusă dezbaterii vizează doar clasa a IX-a și evită întrebarea esențială: „ce ar trebui să știe absolvenții ciclului liceal, la capătul celor patru ani de studiu al limbii și literaturii române?”.

Profesoara susține că „o reformă eficientă ar trebui să înceapă de la criteriile de evaluare a elevilor și, la fel de important, de la statutul profesorului”. Rescrierea programei, în lipsa acestor preocupări, „demonstrează doar orbire în fața problemelor reale și orgoliu nețărmurit”. Carmen Mușat subliniază rolul decisiv al cadrului didactic: „Un profesor bun știe să predea și după o programă excelentă, și după una slabă. Un profesor slab nu va ști să predea bine după nici un fel de programă”.

Editorialul abordează și Memoriul semnat până în prezent de peste 3.000 de profesori, universitari, scriitori și alți specialiști, care a contestat forma actuală a programei. Autoarea observă că, dincolo de tonul pe alocuri dur, documentul conține „argumente științifice solide împotriva adoptării ei în această formă”, la care autorii programei nu au răspuns. În schimb, spune Carmen Mușat, aceștia „au preferat să se cramponeze de unele caracterizări mai dure și să se victimizeze”.

Editorialul semnat de Carmen Mușat poate fi citit pe site-ul Observatorului cultural.

• Carmen Mușat este profesor universitar dr. habil. la Facultatea de Litere a Universității din București, unde predă din 1991 cursuri de teoria literaturii, naratologie și memorie culturală. Până în februarie 2025 a fost director al Școlii Doctorale a Facultății de Litere, funcție din care a demisionat. În anul 2000 a fondat, împreună cu criticul literar Ion Bogdan Lefter, revista Observator cultural, una dintre cele mai influente publicații de analiză culturală din România, pe care o conduce și în prezent. Este autoarea mai multor volume de referință în domeniul teoriei literare și al criticii literare și a publicat studii în volume academice apărute la edituri internaționale, între care Bloomsbury Academic.