Profesoară de liceu tehnologic: Avem elevi care intră cu nota 2 și pe care eu, profesor de liceu, trebuie să-i aduc de la 2 la 6. Este o muncă titanică

Mihaela Enache, profesoară de fizică și director adjunct al Liceului Tehnologic „Dimitrie Bolintineanu” din Bolintin-Vale, a declarat că „este o muncă titanică” să aduci un elev de la nota 2 la nota 6. Declarația a fost făcută la o dezbatere privind viitoarele planuri-cadru pentru învățământul liceal, eveniment organizat de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ miercuri, 5 martie, la Colegiul Național „Sf. Sava“.

Profesoara a precizat că este „absolut necesar” ca domeniul științelor să fie extins la învățământul tehnologic:

„Aș sublinia faptul că este necesar să acordăm și elevului de la tehnologic șansa de intra la Politehnică. Noi avem elev de la învățământul tehnologic care este student pe domeniul electric și elevi de la servicii, studenți la politehnică, drept pentru care domeniul acesta al științelor trebuie puțin extins la învățământul tehnologic. Este absolut necesar”.

Cadrul didactic a spus că „ar fi păcat” ca elevii de la tehnologic să nu aibă șansa de a intra la ASE sau la Politehnică:

„Din punctul meu de vedere – am văzut multe, am văzut abordări diverse, am văzut abordări moderne, am văzut ce înseamnă digitalizarea învățământului, tindem către acest lucru – ar fi păcat ca acestor copii care vin la noi de la sat, fără posibilități materiale mari, să nu le dăm o șansă de a intra la Politehnică sau la ASE. Este un lucru la care eu țin foarte mult, pentru că am astfel de elevi.”

Directoarea a adăugat că are elevi care intră la liceu cu nota 2 și că pregătirea remedială „a adus beneficii extraordinare”:

„În al doilea rând, (…) și noi avem elevi care intră cu nota 2 și pe care eu, profesor de liceu, trebuie să-i aduc de la 2 la 6. Este o muncă titanică. Vreau să vă spun, noi am fost beneficiari ai proiectului ROSE. La noi a adus beneficii extraordinare. Am sărit de la 50% la 73% promovabilitate la bac. Acea pregătire remedială ne-a ajutat enorm, pentru că la noi intră elevul cu un anumit nivel de pregătire, casele nu sunt omogene. Munca noastră este titanică. Deci vorbim despre învățământ standardizat și flexibil, despre personalizarea educației. Este foarte greu la o clasă neomogenă (…) Munca este titanică să aduci un elev de la nota 2 la 6. (…)”

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, și până pe 6 martie. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.

Citește și:

Directoare de liceu economic: Copiii noștri intră cu 2 la matematică și noi îi aducem la 6, ca să poată să ia bacalaureatul. Când am intrat în învățământ, toți copiii luau la facultăți economice. Acum nu se mai duc la ASE, pentru că le e frică de matematică

Un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu: Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie