Profesoara de matematică Silvia Mușătoiu: Elevi de clasa a IX-a nu știu să facă o figură geometrică, pentru că la Evaluarea Națională toate figurile li se dau făcute

Silvia Mușătoiu, profesoară de matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București, avertizează că pregătirea elevilor pe baza testelor de antrenament de la Evaluarea Națională duce de fapt la lipsa competențelor reale. „Am avut elevi care nu au știut să facă o figură geometrică citind cerința unei probleme, pentru că la Evaluare toate figurile le sunt deja date. Acestea sunt competențele pe care le au și pe care ne bazăm la notele acelea mari”, a spus profesoara la emisiunea „Intrare liberă” de la TVR Cultural.

Silvia Mușătoiu susține că aceste modele „au creat șabloane” atât pentru elevi, cât și pentru profesori. „Copiii au învățat rețeta, profesorii au predat rețeta, iar acum constatăm că nu mai știm să gândim, să interpretăm sau să înțelegem ce citim”, afirmă ea, atrăgând atenția și asupra lipsei de coerență între programele de gimnaziu și cele de liceu.

Declarațiile profesoarei de matematică Silvia Mușătoiu:

„Eu am militat pentru excluderea acestor modele de antrenament și care dau niște șabloane copiilor și în chiar profesorilor, pentru că în acest moment copiii se pregătesc pe acele șabloane. 

Va spun că am avut o surpriză. După Evaluarea Națională de anul acesta, noi am dat testul predictiv la clasa a IX-a și subiectele le-am făcut luând problemele din Evaluarea Națională și schimbând cerințele, ducându-i pe competențe puțin mai înalte decât li s-a cerut la Evaluarea Națională. 

Surpriza a fost că acești copii, cu șabloanele cu care s-au pregătit, unii dintre ei nu au reușit să reprezinte, să facă figura unei probleme de geometrie citind textul, pentru că în Evaluarea Națională absolut toate figurile de geometrie li se dau făcute și ei trebuie să le recunoască. Acestea sunt competențele pe care le au și pe care ne bazăm la notele acelea mari. 

În momentul în care pleci de la gimnaziu cu programă schimbată și vii la liceu fără programă schimbată, pentru că noi suntem pe programa veche în acest moment la liceu, constați că de fapt nu ai instrumentele necesare să pornești la drum pentru a crea acele competențe necesare la liceu. 

Deci, e trist să vezi că ceea ce s-a cerut acolo a fost după o rețetă, copiii au învățat această rețetă, profesorii au predat rețeta și constatăm ca nu mai știm să gândim, să interpretăm sau să înțelegem ce am citit.”

Informații de context

Foarte mulți elevi au, să zicem, media 9.50 la Matematică, în generală, și la Evaluarea Națională iau 6. Asta spune ceva de cum se dau notele. Noi avem multe școli în care trei sferturi din note sunt peste 9, a declarat Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că trebuie „să avem standarde de evaluare și de notare”. „Pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde de notare și de evaluare odată cu programele pentru învățământul liceal”, a spus acesta.

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre „explozia” de note între 9.90 și 10 la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a. „Nu se poate să fie această explozie, de ani de zile, de sute de medii, la Evaluarea Națională, între 9.90 și 10. Nu este normal. În primul rând, nu este realitatea, nu este sănătos”, a spus directoarea.

În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.

În 2024, mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6. În Arad, un absolvent cu media anilor de gimnaziu 9.23 a obținut media 2.20 după susținerea celor 2 probe. Este o diferență de peste 7 puncte.

În 2022, mediile din clasele V-VIII obţinute de elevii care au fost notați cu medii sub 3 la examenul de Evaluare Națională 2022 au fost, în peste 90% din situațiile analizate, mai mari cu cel puțin 4 puncte. Edupedu.ro a analizat rezultatele din 8 județe din România.

În 2020, mediile din gimnaziu ale elevilor care au luat 3 la Evaluarea Națională au fost și cu 4-5 puncte mai mari, conform unui analize Edupedu.ro.

Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”

Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.

În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.