Profesoara Magdalena Dorcioman de la Colegiul Național „Dinicu Golescu” Câmpulung Muscel, județul Argeș, despre subiectele primite de elevi la Sociologie, simulare Bacalaureat 2025: Cei care au trecut dincolo de noțiuni și s-au implicat cu gândul și cu sufletul vor fi simțit că nu a fost doar o simulare, ci un exercițiu de a deveni

21.221 de vizualizări
Foto: arhiva personală
Simularea de Bac 2025 la Sociologie a deschis pentru elevii de la profilul umanist nu doar un set de subiecte, ci și o ușă către introspecție, responsabilitate și umanitate, arată într-un comentariu trimis Edupedu.ro, profesoara Magdalena Dorcioman, directorul Colegiului Național „Dinicu Golescu” Câmpulung Muscel, județul Argeș. Aceasta spune că subiectele primite de elevi au fost cu un grad mediu de dificultate și fără capcane.

Testul din acest an a avut curajul să pună întrebări care nu se regăsesc întotdeauna în manuale: Cine suntem? Cum ne raportăm la ceilalți? Ce fel de cetățeni vrem să fim?, se arată în analiza profesoarei. „Cei care au trecut dincolo de noțiuni și s-au implicat cu gândul și cu sufletul vor fi simțit că nu a fost doar o simulare, ci un exercițiu de a deveni”, punctează cadrul didactic.

Redăm comentariul integral:

„Sociologia ne cere să fim oameni înainte de a fi absolvenți”

Miercuri, 26 martie, elevii de la profilul umanist au deschis testul de simulare la Sociologie. Dincolo de foi, subiecte și bareme, dincolo de emoții sau tăceri, unii dintre ei poate că au simțit că nu este vorba doar despre „a învăța o lecție”, ci despre a învăța să fii cetățean, om, parte a unei comunități. Subiectele de anul acesta sunt o invitație subtilă la privirea în oglindă. Nu ne întreabă doar ce înseamnă un status prescris, ce funcție are familia sau ce rol joacă partidele politice. Ne întreabă, de fapt, cum ne poziționăm în lume. Cum ne construim viitorul, cum alegem, cum judecăm realitatea în care trăim. 

Primul subiect, cel grilă, le-a cerut elevilor să răspundă despre familie, secularizare, discriminare sau relații de autoritate. Sunt teme din viață – pe care le întâlnesc în comunitatea lor, în media, în propriile familii. Nu poți răspunde fără să te fi gândit măcar o dată la ce înseamnă să fii crescut de un singur părinte sau la cum te simți când ești exclus dintr-un grup pentru că „nu ești ca ceilalți”. A fost un set de întrebări corect calibrat, din programa pentru clasa a XI-a, cu accent pe înțelegerea conceptelor și pe asocierea lor cu realitatea. A punctat foarte bine dimensiunea normativă și reflexivă a sociologiei, învățându-i pe elevi că „a ști” nu este suficient – trebuie și să „înțelegi”, să „relaționezi”

Al doilea subiect a fost, după părerea mea, cel mai valoros. Tema socializării anticipative – frumos prezentată, clar, cu un exemplu din viața reală – deschide drumul către reflecție. Cum învățăm să fim ceea ce vrem să devenim? Ce modele urmăm? De ce copiii visează să fie doctori, artiști sau profesori? Cine sunt eroii lor și cine ar trebui să fie? Cerințele au fost diverse – de la identificarea ideii principale până la formularea unei ipoteze și exprimarea unui punct de vedere personal. Însă, dincolo de cerințe, subiectul le-a oferit elevilor șansa de a-și spune povestea. Așa cum o fac unii adolescenți care, deși provin din medii fragile, își asumă rolul de lideri, învățând din timp să-și construiască un drum. A fost o bună ocazie pentru ca gândirea sociologică să devină introspecție personală.

 Subiectul al III-lea a închis cercul. I-a dus pe elevi înapoi în laboratorul sociologiei: ipoteze, statusuri, enunțuri teoretice, parteneriate public-private, relații sociale. Însă poate cea mai frumoasă parte a fost ultima cerință: aceea în care elevii trebuie să argumenteze de ce grupurile ne dau un sentiment de apartenență, de „noi”. Și cred că aceasta este și cheia examenului. Nu vom ști niciodată totul despre societate, dar putem învăța să nu fim indiferenți. Sociologia le-a reamintit elevilor că fiecare om contează, fiecare rol social este important și că înțelegerea nu e doar știință – este compasiune, gândire critică și responsabilitate.

Per ansamblu, consider că subiectul de la simulare a fost bine structurat, echilibrat și încurajator pentru elevii care s-au pregătit serios. Nivelul de dificultate a fost mediu, cu formulări clare, fără capcane. Un elev atent și conștiincios poate atinge cu ușurință 70-80 de puncte. Iar cei care au trecut dincolo de noțiuni și s-au implicat cu gândul și cu sufletul vor fi simțit că nu a fost doar o simulare – ci un exercițiu de a deveni.

Și dacă m-ar întreba cineva: „Ce ai vrea să învețe un elev din ora de sociologie?”, aș răspunde simplu: Să nu uite niciodată că, în orice grup, societate sau sistem, fiecare individ contează. Și că schimbarea începe, uneori, cu o întrebare bine pusă”.


2 comments
  1. Conținutul prezentării doamnei profesoare din Câmpul Lung Muscel e de model. Dacă și realitatea confirmă calitatea expunerii putem fi mulțumiți de viitorul acestei națiuni. Felicitări totuși pentru calitatea prezentării. Beneficiarii acestui test își vor aduce aminte peste ani. Pentru că anii trec precum trece secunda și vine vremea când te uiți la trecut. Cu sinceritate față de tine.

  2. Daca nu citesti subiectele si o crezi pe doamna profesoara zici ca s-a produs o minune. De fapt sunt subiecte de toceala, banale, nu de reflectie.

    Cum ar fi fost subiecte despre:
    – schimbarile climatice si societatea
    – populismul si polarizarea sociala
    – criza demografica din Romania
    – criza sistemului de educatie din Romania
    – partidele politice si populismul / extremismul
    – suveranismul / extremismul / legionarismul
    – retelele sociale si influenta lor
    – societatea si coruptia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Opoziție față de reluarea cursurilor în format fizic: Trei sferturi dintre studenții cursurilor de licență și peste 90% dintre cei de la cursurile de master ale SNSPA vor continuarea predării online – sondaj

Trei din patru studenți înscriși la licență în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative și peste 90% dintre cei înscriși la master optează pentru cursurile online, întrebați fiind…
Vezi articolul

Daniel David: Am și cunoștințe, prieteni, care mereu discută numai în această logică – încă o bancă în clasă, fragmentarea normelor, tăieri de burse, uitând contextul, refuzând să înțeleagă de ce s-au făcut aceste modificări

Ministrul Educației și Cercetării spune public că are prieteni și cunoștințe care „mereu discută” și care critică măsurile luate de Daniel David și Guvernul Bolojan pentru creșterea numărului de elevi…
Vezi articolul

Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: Cheltuielile cu Educația sunt o investiție, nu un cost / România este penultima în UE la procentul din PIB pentru acest domeniu și antepenultima la cheltuiala din total buget, arată un raport CE

Țările Uniunii Europene au cheltuit, în total, 806 miliarde de euro pentru educație în anul 2023, echivalent cu 9,6% din cheltuielile publice și cu 4,7% din PIB-ul regional, potrivit raportului…
Vezi articolul

Peste 100 de școli cu toaletă în curte au apărut de anul trecut până acum, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, prin care Ministerul Educației și Cercetării alocă 14,5 milioane de lei pentru desființarea latrinelor și construcția de toalete în interior

Un total de 175 de școli care funcționează în prezent cu toalete în curte vor primi fonduri de la stat în 2025 pentru amenajarea grupurilor sanitare și racordarea acestora la…
Vezi articolul