Corectitudinea științifică, actualitatea informațiilor și relevanța imaginilor sunt câteva dintre criteriile pe care cadrele didactice le iau în considerare când aleg manualele școlare, potrivit unui sondaj realizat la nivel național în perioada martie-mai 2025. Este a doua ediție a acestui studiu, anunță Editura ArtKlett, cea care l-a realizat, într-un comunicat de presă.
Sondajul a fost făcut la nivel național în perioada martie-mai 2025 și a avut peste 7.000 de respondenți, după ce anul trecut numărul de participanți era de 2500 de profesori.
Datele actuale arată că se accentuează prioritatea acordată calității științifice a conținutului. Dacă anul trecut profesorii plasau pe primele locuri claritatea explicațiilor și acuratețea științifică, în 2025, 83,8% dintre respondenți indică explicit corectitudinea științifică drept cel mai important criteriu, urmată de actualitatea informațiilor (74,6%) și corelarea text-imagini (74,4%). Accentul pus pe știință de către profesori este unul relevant și în contextul traversat de România, în care au apărut tot mai multe cazuri în care non-știința, pseudo-știința și misticismul sau pseudo-religia au fost clamate în spațiul public, mai ales în scop electoral, având o mare priză la o parte importantă din populație.
O diferență notabilă față de ediția precedentă este creșterea interesului pentru integrarea tehnologiei: peste 92% dintre profesori folosesc deja atât manuale tipărite, cât și digitale, în creștere față de anul trecut, când utilizarea manualelor digitale era raportată de aproximativ 85% dintre respondenți.
Pe lângă cele trei criterii de bază, profesorii indică drept importante și alte aspecte, precum: împărțirea clară pe unități de învățare (71,7%), claritatea și adecvarea limbajului (65%), caracterul interdisciplinar (60%) și adaptarea conținutului la vârsta elevilor (56%).
O altă diferență față de studiul anterior este detalierea preferințelor în funcție de disciplina predată. Profesorii de română pun accent pe corectitudinea științifică (82%), cei de matematică pe actualitatea informațiilor (76%), iar cei de fizică pe structurarea clară a unităților (75%). Profesorii de limbi moderne (engleză și franceză) evidențiază importanța clarității limbajului și a adaptării conținutului la vârstă, în timp ce profesorii de istorie apreciază caracterul interdisciplinar.
În ceea ce privește manualele digitale, acestea sunt apreciate în special pentru activitățile multimedia interactive, navigarea facilă, afișarea adaptivă și structura meniului.
Față de 2024, când criteriile de bază erau mai apropiate ca pondere, ediția din 2025 indică o ierarhizare mai clară a priorităților, cu accent tot mai mare pe rigoarea științifică și relevanța practică în sala de clasă.
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Vasile Brasovanu
Alexa Stănescu