„Personalul plătit din fonduri publice poate fi ȋndreptățit la solicitarea diferențelor salariale ȋn procent de 21%”, arată un studiu care analizează conflictele de muncă privind aplicarea Legii salarizării în sectorul bugetar. Cercetarea publicată în Suplimentul nr 11/2019 al Revistei Române de Statistică arată că după trecerea contribuţiilor de la angajat la angajator de la 1 ianuarie 2018, deşi Legea prevedea că salariul de bază creşte cu 25%, în realitate salariul a crescut doar cu 4%, ca efect al trecerii contribuţiilor social din sarcina angajatorului în sarcina angajatului.
Studiul numit „Conflicte privind aplicarea legii salarizării în sectorul bugetar” (pag 133 din publicaţie) este semnat de lector universitar doctor Ana Carp de la Universitatea „Artifex” București. Autoarea explică la capitolul „conflicte privind includerea contribuțiilor sociale și creșterea reală a salariilor” situaţia creată de aplicarea de la 1 ianuarie 2018 a creşterii salariului brut cu 25%, iar în realitate creşterea fiind de 4% după transferul contribuţiilor. Redăm explicaţia autoarei:
„Aplicarea de la data de 01.01.2018, ȋncepȃnd cu aceeași dată, a majorării salariale generale de 25%, cȃt și a măsurilor fiscale privind transferul contribuțiilor sociale ale angajatorului ȋn salariul angajatului sunt generatoare de conflicte și litigii de muncă.
Dacă ȋn dispozițiile legale se prevede că :
„(1)Pentru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului de bază… se stabileşte în conformitate cu prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, după aplicarea procentului de majorare de 25% prevăzut la art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
2)Sumele aferente contribuţiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuţiilor individuale la bugetul de stat, …., sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr.
153/2017”, cu toate acestea, aceste dispoziții legale sunt interpretate diferit.
În fapt, creșterea reală a salariilor de bază este cu un procent aprox de 4%, astfel că pȃnă la creșterea salarială promisă de legiuitor cu 25%, personalul plătit din fonduri publice poate fi ȋndreptățit la solicitarea diferențelor salariale ȋn procent de 21%„, se arată în articolul citat.
În concluziile studiului autoarea scrie:
„Din cele prezentate ȋn acest studiu, autorul concluzionează că deși prin aplicarea dispozițiilor legale succesive privind salarizarea, legiuitorul putea să ȋntocmească anexe cu grile de salarizare clare pentru anul 2018, acesta a stabilit niveluri maxime pentru anul 2022 și a lăsat la latitudinea ordonatorului de credite, a instituțiior publice, a specialiștilor ȋn expertiză-salarizare, să aplice „etapizat” dispozițiile legale.
Din aplicarea articolelor 10, 25, 38 care reglementează salarizarea pentru anul 2018 au izvorȃt conflicte și litigii de muncă, ce generează cheltuieli suplimentare pentru soluționarea acestora.
Numărul mare de litigii care au ca obiect salarizarea personalului plătit din fonduri publice trebuie să stea ȋn atenția factorilor decizionali. În opinia mea, singura cale de evitat sau pentru minimizarea numărului conflictelor este dialogul social, dar mai ales intervenția legiuitorului prin clarificarea anexelor de salarizare specifice fiecărei familii ocupaționale cu date concrete pentru fiecare an al perioadei de aplicare pȃnă ȋn anul 2023, dată de la care se prevede aplicarea coeficienților de ierarhizare din anexe”.
În anul școlar/universitar 2018-2019, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a
însumat 234,6 mii persoane, potrivit INS.
În întreg sistemul bugetar erau angajaţi în luna august 2019 un număr de 1.225.140 de persoane, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
FOTO: pixabay.com
Ștefan Lefter
Redacția
Raluca Pantazi