Structura propusă de Ministerul Educației pentru programa de Limba și literatura română de clasa a IX-a riscă să transforme literatura într-un obiect muzeal, rupt de sensibilitățile generației actuale, avertizează profesorul Emil Munteanu. Fondatorul clubului de lectură Alecart și al revistei cu acelați nume, la Iași, cadru didactic cu experiență în lucrul direct cu elevii de liceu, profesorul atacă, într-un mesaj pe Facebook, mai multe chestiuni esențiale legate de documentul curricular propus în dezbatere publică.
„Am citit cu atenție propunerea făcută de Ministerul Educației: trunchi comun + curriculum de specialitate, fără un canon fix de autori, cu studierea unor genuri literare – letopisețe, basme, poezii, nuvele, romane, comedii etc. În sine, nu e rău să diversifici; dar mă întreb: cât este această structură adaptată realității și sensibilităților unui adolescent de 14–15 ani?”, scrie profesorul de la Colegiul Național Iași.
Pentru Emil Munteanu, intrarea în liceu reprezintă un moment crucial în formarea relației tânărului cu literatura. „La intrarea în liceu, literatura ar trebui să fie pentru ei un spațiu de descoperire a sinelui, a lumii, a emoțiilor, a identității, un spațiu al dialogului și al problematizării.” Elevul trebuie să simtă că literatura îi vorbește direct, că „are un sens personal și social astăzi, nu doar istoric”, scrie acesta.
Critica sa vizează structura „diacronic-tematică” propusă în programă: o abordare care introduce elevii de 14–15 ani în texte vechi, contexte istorice și forme fixe, într-un moment în care ei abia intră în contact cu liceul, cu propriile lor întrebări și cu nevoia de sens. „O programă ‘diacronic-tematică’ riscă să transforme literatura în muzeu”, avertizează profesorul.
Cadrul didactic subliniază că în clasa a IX-a ar trebui cultivat entuziasmul, nu construcțiile istorico-literare: „Dacă vrem să formăm cititori, nu doar elevi care trec o probă, cred că ar fi fost mai nimerit ca acea programă de tip «istoric-structurat» să fie introdusă abia după ce elevii au avut ocazia să descopere literatura cu libertate — poate din clasa a X-a.”
În opinia sa, literatura trebuie să rămână, înainte de toate, un spațiu viu: un loc în care adolescentul învață să se raporteze la lume, la el însuși, la propriile emoții și întrebări. „Până atunci, clasa a IX-a ar trebui să fie despre deschidere, curiozitate, identitate, dialog cu lumea contemporană.”
Profesorul recunoaște că reforma curriculară este necesară, dar atrage atenția că o schimbare grăbită, construită fără consultarea celor care lucrează zi de zi cu elevii, poate face mai mult rău decât bine: „Reforma este binevenită — nu neg asta. Dar mă tem că, prin acest model, riscăm să pierdem generații de adolescenți. Ei nu vor mai iubi literatura, nu o vor mai putea considera parte din ei.”
Din perspectiva sa, începuturile trebuie să fie vii, nu rigide: „Orice început presupune entuziasm, se face cu inima, e menit să trezească interesul, să apropie de viață. Când reflexul critic și cultural e format, responsabilitatea, rigoarea și dimensiunea istoric-literară se așază firesc.”
Munteanu face și un apel deschis către comunitatea educațională: „Invit pe toți cei care cred că literatura ar trebui să rămână un spațiu viu de întâlnire cu lumea — elevi, părinți, profesori — să reflecteze la ce tip de programă avem nevoie cu adevărat.”
Într-o intervenție pentru Radio România Iași, profesorul aduce un exemplu din propria sa practică la clasă, care întărește argumentele împotriva mutării studiului literaturii vechi în clasa a IX-a.
„În momentul de față, în clasa a XI-a, predau literatura veche și am observat la ei, deși au reflexul acesta de a citi, o anumită reticență. În prezent, la clasa a IX-a, materia este organizată tematic. De fapt, e o invitație pentru elevi să descopere altfel literatura, să observe că literatura este despre ei, despre stările lor, despre sentimentele lor.”
Profesorul explică direct riscul major introdus de noua programă: „Ori în momentul în care îi aruncăm direct în istoria literaturii, în momentul în care îi confruntăm cu textele vechi, cred că vor manifesta, de-a lungul întregului liceu, această reticență față de literatură. (…) Din punctul meu de vedere, clar îi îndepărtăm.”
Pentru Munteanu, miza fundamentală nu este trecerea probei de bacalaureat, ci formarea cititorului: „Obiectivul meu este să pun în mâna elevului o carte, să-l fac să citească, să vadă că literatura e mai mult decât o materie pentru bacalaureat, că literatura devine, la un moment dat, chiar o necesitate.”
El subliniază că organizarea tematică a programei actuale permitea profesorilor să aducă texte care dialoghează cu lumea elevilor, fără a abandona autorii canonici: „Programa actuală, de clasa a IX-a, îmi permitea lucrul acesta, fără să renunț la acei autori canonici.”
„Nu sunt pentru eliminarea scriitorilor care, să spunem, pentru unii, ar părea anacronici. Vă dau un singur exemplu, ”Ion”, de Liviu Rebreanu, este unul dintre romanele preferate ale elevilor mei. Nu funcționează această prejudecată că unii autori ar fi anacronici doar pentru că au ca teme lumea satului, țăranului etc. Nu. Problema este să găsim textele care să-i facă pe ei să intre, cu adevărat, în dialog cu colegii lor și apoi cu ei înșiși,” precizează Emil Munteanu pentru sursa citată.
- Reamintim, programa școlară pentru clasa a IX-a la limba și literatura română, pusă în transparență, a stârnit critici în spațiul public: profesorul Liviu Papadima a recomandat „refacerea componentei de literatură, integral, profesorul Ștefan Baghiu, spune că noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990.
- Vezi aici lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi
- Noua programă școlară pentru materia Limba și literatura română la clasa a IX-a, care ar trebui să fie aplicată în licee din anul școlar 2026–2027, a fost publicată marți seara, 25 noiembrie 2025, în dezbatere publică de către Ministerul Educației și Cercetării. Ar urma să se aplice pentru elevii care acum sunt în clasa a VIII-a.
Redăm poziția profesorului Emil Munteanu:
„De ce cred că noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a riscă să îndepărteze elevii de literatură?
Am citit cu atenție propunerea făcută de Ministerul Educației pentru clasa a IX-a: trunchi comun + curriculum de specialitate, fără un canon fix de autori, cu studierea unor genuri literare — letopisețe, basme, poezii, nuvele, romane, comedii etc. În sine, nu e rău să diversifici; dar mă întreb: cât este această structură adaptată realității și sensibilităților unui adolescent de 14–15 ani?
La intrarea în liceu, literatura ar trebui să fie pentru ei un spațiu de descoperire a sinelui, a lumii, a emoțiilor, a identității, un spațiu al dialogului și al problematizării. Ar trebui să simtă că literatura li se adresează direct, că are un sens personal și social astăzi, nu doar istoric. O programă „diacronic-tematică” riscă să transforme literatura în muzeu: texte vechi, contexte istorice, forme fixe, fără legătura reală cu prezentul lor.
Dacă vrem să formăm cititori, nu doar elevi care trec o probă, cred că ar fi fost mai nimerit ca acea programă de tip „istoric-structurat” să fie introdusă abia după ce elevii au avut ocazia să descopere literatura cu libertate — poate din clasa a X-a. Până atunci, clasa a IX-a ar trebui să fie despre deschidere, curiozitate, identitate, dialog cu lumea contemporană.
Reforma este binevenită — nu neg asta. Dar mă tem că, prin acest model, riscăm să pierdem generații de adolescenți. Ei nu vor mai iubi literatura, nu o vor mai putea considera parte din ei. Orice început presupune entuziasm, se face cu inima, e menit să trezească interesul, să apropie de viață. Când reflexul critic și cultural e format, responsabilitatea, rigoarea și dimensiunea istoric-literară se așază firesc.
Invit pe toți cei care cred că literatura ar trebui să rămână un spațiu viu de întâlnire cu lumea — elevi, părinți, profesori — să reflecteze la ce tip de programă avem nevoie cu adevărat”.
I.N.
Ioana Nicolescu
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
Redacția
1 comment
Si din cand in cand mai iese cate un pupincurist… Ce aveti, fratilor cu literatura asta de tot cereti inlocuirea ei in functie de nivelul de prostie al tarii? Eu zic sa-l dam afara si pe Mihai Viteazu din cartile de istorie si pe Vlad Tepes ca sensibilizam copiii saracii cu taieri de capuri si trageri in teapa. Da’ sa se sensibilizeze dracu’… numai asa vor intelege ca fara „cap” ajung altii sa te poarte ca pe o marioneta si fac din tine ce au facut din romani secole intregi. Lasati-l si pe Ureche cu Letopisetul lui ca e bun in treaba lui acolo …peste ani o sa vedeti unde v-a folosit, va garantez. A facut multe tampenii ministerul educatiei anul asta, dar din materii nu trebuie scos ce cereti voi. Decat sa scoti chestii importante din materie, mai bine transformi unele care-s de sine statatoare acum in simple capitole. Scoala Verde si Altfel nu au ce cauta. Elevii au 4-5 ore de romana saptamanal. Se pierd asadar cam 10 (ZECE) ore de limba romana ca sa faca ce? Zece de matematica si alte materii importante pentru zbenguiala, hartii si multa birocratie. Poze cu desene, poze cum se fac desene, desene cum se deseneaza si desene cum se pozeaza. Nu romana e problema, ci idiotii care inca mai gandesc ca asemenea tampenii ajuta la ceva.