Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „noi stăm prost la calitatea formării”. „Foarte mulți dintre colegii noștri, și nu neapărat din vina lor, din goana după hârtii, la grație de merit ș.a.m.d., fac formări numai așa cum fac unii facultatea”, a spus acesta.
„Noi stăm prost la calitatea formării, pentru că sunt foarte multe formări. Eu vă dau exemplul meu: sunt evaluator ARACIP, sunt expert, sunt în corpul de control al ministrului. Când am fost la Sorbona și discutam, m-a luat un prieten, profesor de la Sorbona, și mi-a zis „Mircea, nu mai spune pe prezentare, nu mai trece atâtea, că îți pierzi prietenii. Nimeni nu mai crede în tine, când ești specialist în 10 lucruri”. Asta facem noi. (…)
Am plecat, ne-am dus, ne-am format și n-am mai avut când să folosim ceea ce am învățat. Foarte mulți dintre colegii noștri, și nu neapărat din vina lor, din goana după hârtii, la grație de merit ș.a.m.d., fac formări numai așa cum fac unii facultatea”, a precizat Mircea Bertea.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Radio România Actualități că „viitorul nu arată foarte bine pentru învățământul românesc”, dacă universitățile nu vor începe să-i identifice „în mod real pe cei care au vocație” și „dacă nu vor fi pregătite cu adevărat viitoarele cadre didactice”.
În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:
„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)
Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.
În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:
„Dați-mi voie să nu cred că nu îi ia nimeni în seama, atâta vreme cât, reprezentarea politică de top din învățământ este mai mereu universitară. Și dați-mi voie să pun la îndoiala atunci moralitatea, dacă tac pentru bani. Eu am întâlnit și universitari batatarnici, dar și tăceri nepermise, mai multe… De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.
Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani in care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:
„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro.
Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Foto: © motortion | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Mircea Bertea, președintele Asociației Colegiilor Pedagogice: Învățătorii sunt preocupați să aibă afterschool, să câștige bani, ajung acasă și nu mai au timp să se mai pregătească pentru data viitoare
Mircea Bertea, președintele Asociației Colegiilor Pedagogice: Ar trebui desființată titularizarea pe viață. La noi, în sala profesorală, contează numărul de ore
Dacă ești un profesor bun, nu mai pui, în primul rând, problema numărului de ore, spune Mircea Bertea, președinte al Asociației Colegiilor Pedagogice: Într-o oră, faci cât altul în cinci
Liderul sindical Marius Nistor: Dacă sistemul de învățământ universitar nu va începe să-i identifice în mod real pe cei care au vocație, dacă nu vor fi pregătite cu adevărat viitoarele cadre didactice, viitorul nu arată foarte bine
R.P.
Redacția
G4Media.ro
Adriana Vișean
Mihai Peticilă