Profesorul Mircea Miclea: Sunt mulți părinți care își abandonează copiii în școală, consideră că nu au o responsabilitate în modul în care performează copiii / Părinții trebuie să înțeleagă că autoritatea proprie e foarte importantă

20.663 de vizualizări
Foto: Școala Aletheea
Pe lângă prestația didactică a unor profesori, care trebuie îmbunătățită, și atitudinile pe care le au părinții au un rol în rezultatele educaționale ale elevilor: „sunt mulți părinți care nu fac alt ceva decât să-și abandoneze copiii în școală. Consideră că ei nu au o responsabilitate în modul în care performează copiii”, a apreciat profesorul Mircea Miclea în emisiunea „Viitor pentru România” difuzată vineri de Prima News.

Fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom, fost ministru al Educației, Mircea Miclea a apreciat că „părinții trebuie să înțeleagă că autoritatea proprie este foarte importantă și trebuie să susțină această autoritate, dacă vor ca proprii lor copii să asculte de profesori. Doi: să-și asume propria lor responsabilitate în ceea ce privește disciplina pe care o au copiii dincolo de orele de curs”.

„Dacă eu, ca părinte, în fiecare zi nu intervin la chestiunea asta, păi nu pot să mă aștept ca profesorul care îl are sub ochi un număr de ore pe săptămână, domnul profesor de matematică sau domnul profesor de română să facă ceea ce eu nu fac deloc acasă”, a apreciat el în intervenia TV.

Secvența din interviul acordat de Mircea Miclea la Prima News vineri, 1 august:

Realizatoare: Pe de altă parte, domnule profesor, sunt și părinți care nu sunt neapărat nemulțumiți de profesori, ci de rezultatele care sunt la finalul clasei a XII-a, la finalul facultății, rezultatele în general a ceea ce aduce sistemul pentru educație. Și atunci proiectează în relația directă cu profesori. Există și această perspectivă?

Mircea Miclea: Cu siguranță. Și ea are cauze și în profesori, în modul în care ei au prestația didactică, care trebuie îmbunătățită semnificativ. Dar are rădăcini și în atitudinile pe care le au părinții. Adică sunt mulți părinți care nu fac alt ceva decât să-și abandoneze copiii în școală. Consideră că ei nu au o responsabilitate în modul în care performează copiii. De exemplu, dacă eu, ca părinte, nu-i atrag atenția să stea mai puțin pe rețelele de socializare, să își facă temele și abia apoi să se ducă pe rețele de socializare, adică întâi să se achite de responsabilități, apoi să se distreze, dacă eu, ca părinte, în fiecare zi nu intervin la chestiunea asta, păi nu pot să mă aștept ca profesorul care îl are sub ochi un număr de ore pe săptămână, domnul profesor de matematică sau domnul profesor de română să facă ceea ce eu nu fac deloc acasă.

(…) Totul e contextual, nu există intervenții necontexualizate. De aceea aplicarea reală este la firul ierbii. Mai de mult se spunea că orice reformă în economie se oprește la poarta întreprinderii. De fel se întâmplă în momentul de față în educație. Reformele se opresc la poarta școlii. Școala trebuie, în interior, să ia aceste măsuri. Știe ce fel de părinți are, cum trebuie să interacționeze cu părinții respectivi etc.. În final, e un lucru simplu: părinții trebuie să înțeleagă că autoritatea proprie este foarte importantă și trebuie să susțină această autoritate, dacă vor ca proprii lor copii să asculte de profesori. Doi: să-și asume propria lor responsabilitate în ceea ce privește disciplina pe care o au copiii dincolo de orele de curs.”

Citește și:
Mircea Miclea: Noul an școlar va începe, chiar dacă pe 10 septembrie sau mai târziu. Colegii mei, profesorii – eu mă simt solidar cu ei, sunt și eu profesor, am predat în învățământul preuniversitar – au o responsabilitate. Dar o să meargă cu mai multă tristețe, nu cu mult entuziasm, iar asta face o foarte mare diferență
Profesorul Mircea Miclea: De ce ar mai veni un profesor să predea la plata cu ora? Atunci, ce vor percepe elevii este că nimeni nu merge la ei la clasă și că, prin urmare, nu prea contează dacă înveți sau nu înveți
Mircea Miclea, fondatorul școlii psihologice cognitive din România: A deranjat că toate aceste măsuri au fost prezentate într-o notă lipsită de empatie. S-a spus că „vom aduce încă două bănci în clasă”. Patru elevi nu sunt două bănci, ci sunt patru ființe


7 comments
  1. Or fi ursuzi copiii, ca statul e intarziat cu Codul si flexibilizarea muncii si nu i se pare normal sa ajute o familie sa lucreze (1 din 2 parinti) partial online, ca acela ce iese primul sa isi ia copiii de la scoala si sa-i supravegheze parinteste la teme, etc…….asa ca ii lasa vraiste singuri, cu un tel in ghiozdan, cu tel in mana traversand strazi, suindu-se in autobuz si mergand singur in lift, stand singuri acasa, cu TV si telefon cu retele pe el, totul LA 9 ANI, desi minor e si la 13!! Statul e cel atat de empatic cu parintii, mda, prin lipsa de imaginatie. Mai multa flexibilitate au angajatorii (unii) dar acesta nu e garantat tuturor – alt motiv de segregare sociala. Segregare a statului, ce sta cu ochiii larg inchisi. Ce mult ii pasa!

    1. Și asta e foarte adevărat! Nu a copiilor e vina, nu a celor mai mulți dintre părinți, ci a tuturor Colacilor, Ciucilor, Bocilor și Ponților. Pestele s-a împuțit de la cap.

  2. Cine este acest prof Miclea? vreun alt exilat politic ,?

  3. autoritatea părintească a fost călcată în picioare în fel și chip.
    toate metodele de parenting modern nu recunosc aceasta autoritate.
    poate e bine sa amintim aici drepturile și îndatoririle parintesti
    în legislația țării noastre , părinții au datoria și dreptul de a asigura creșterea, îngrijirea, educarea și dezvoltarea fizică, psihică și intelectuală a copilului, conform *** propriilor convingeri***, însușirilor și nevoilor copilului.
    NU CONVINGEREA COPILULUI CI A PARINTELUI. NEVOIA ESTE A COPILULUI
    căutați în lege și vedeți exact
    deci părintele are dreptul să educe CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI*
    E, spune asta ONG-urile și tuturor neaveniților care intra peste profesori la ore și îi spala pe creier pe copii , sa meargă în Olanda la studii că acolo e minunat și *iarba* e mai verde 😡
    O căruță de libertăți inutile vin peste părinte , nu mai are voie să hotărască după propriile convingeri , trebuie să hotărască după cum stabilește Olanda sau Marea Britanie
    Is pline forumurile de copchii cu nevroze care au început o sută de facultati cu specializări excentrice care i lasă muritori de foame și datori pe deasupra .
    E generația care bate din picior in fata părintelui , că el , copchilul , e liber să facă ce vrea , nu ce crede părintele că e bine. dar părintele are macar școala vieții . copchilul are oleacă de flocotina prin părțile unde nu bate soarele.. atât , in rest bate vântul in titva lui..
    de asta nu are ursu coada .
    de asta au abandonat părinții educația și au pus loazele în brațele profesorilor.
    pentru că nimeni nu tine cont de dreptul lui de a hotărât asupra minorului.
    E LEGE și nimeni nu tine cont de ea. căutați în codul civil art 483 -autoritatea părintească!!
    niciun ONG nu iubește copilul mai mult decât își iubește părintele copilul. in primul caz sunt interese financiare , in al doilea e legătură de sânge , părintele e ruda de gradul 1 cu copii lui.
    CITITI IMPARATUL MUSTELOR

    1. Așa este, ați pus degetul pe rana! De la an la an copiii din clase sunt mai debusolați, vulnerabili, ursuzi sau anormal de energici. Se vede, fara sa fii mare specialist, că NU E IN REGULA! Ei nu sunt la vârsta libertății, ar trebui să treacă prin vârsta îndrumării, dar etapa asta a vieții li s-a anulat. Urmările se vor vedea în câțiva ani.

    2. absurd! adica parintii isi abandoneaza copiii si ii lasa in carca profesorilor? sau poate multi parinti sunt… cum sunt, si au impresia ca daca le-au trantit telefonul, tableta, consola in mana au rezolvat problema, ca nu mai urla, nu mai tipa, nu ii mai deranjeaza? iar scolile au devenit un fel de a-ti lasa copilul la o bona „gratis” ? altfel, toti o dau cu „scoala vietii” si texte similare, matematica nu e buna, fizica nu e buna, chimia nu e buna, „aia nu iti trebuie in viata, cand ai sa folosesti X si Y”, literatura nu e buna, de geografie nu avem nevoie fiindca exista gugal maps, cv-uri si scrisori ti le face chatgpt chiar si varianta gratuita, etc …

      da, sunt de acord, o mare parte a problemelor din invatamant se trag de la cum si-au crescut multi copii, „crescut” intre ghilimele. vezi care din ce familie vine dupa cum se comporta copiii. si am zis „invatamant” si nu „educatie”, fiindca eu sunt de parere ca de educatie ar trebui sa se ocupa inainte de oricine parintii!

      ciudat sa fiu de acord cu mircea miclea, care imi pare ca bate campii de cele mai multe ori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

FOTO Primele imagini de la telescopul Euclid al Agenției Spațiale Europene, venite la o lună de la lansare / Cercetătorii vor primi anul acesta un volum de date comparabil cu cel adunat de telescopul Hubble în timp de 30 de ani

Primele imagini ale telescopului spațial Euclid lansat de Agenția Spațială Europeană (ESA), misiune spațială la care participă și România prin Institutul de Științe Spațiale (ISS) și Agenția Spațială Română (ROSA),…
Vezi articolul

Din anul școlar 2025-2026, profesorii care fac activitate suplimentară vor fi premiați. Fondurile pentru acordarea acestui premiu se constituie în limita unui procent de 2% aplicat asupra fondului de salarii de la nivelul școlii

De anul școlar viitor, profesorii beneficiază de premiul pentru activitate suplimentară, acordat de două ori pe an, prin decizie a directorului unității de învățământ, potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.…
Vezi articolul

De ce avem rezultate în creștere la Bac și Evaluarea Națională, care evaluează „rețetele date la meditații“, dar în scădere sau stagnare la PISA, care evaluează extern competențele reale? Ligia Deca: „Vorbim despre metodologii foarte diferite și despre niveluri de vârstă diferite / Putem ghici că a existat o creștere la PISA, dar ea a fost amortizată de efectul pandemiei“

Ministrul Educației din România, Ligia Deca, a declarat că având în vedere stagnarea rezultatelor de la PISA 2022, în raport cu cele din 2018, pentru România, „putem ghici că a…
Vezi articolul