Profesorul Radu Gologan: Profesorii au ajuns birocrați. Într-un an de zile s-a ajuns la niște chestii îngrozitoare – nici nu vă închipuiți câtă birocrație e în sistemul de învățământ și nimeni nu vrea să o dea afară. De ce? Pentru că e un aparat imens în sistem care stă bine-mersi acolo

Profesorul Radu Gologan trage un semnal de alarmă: birocrația sufocă școala românească. Într-o declarație la Metropola TV. Profesorul Gologan a vorbit despre cum profesorii au fost transformați în birocrați și sunt tot mai departe de misiunea lor esențială – aceea de a preda și de a lucra cu elevii.

Avertismentul președintelui Societății Române de Științe Matematice și coordonator timp de mai mulți ani al lotului olimpic de matematică a venit ca răspuns la întrebarea moderatoarei legată de tensiunea crescută din școli.

„Personalul didactic trăiește într-o tensiune. Dintr-un loc în care își vedeau relația doar cu copiii și cu materia predată, au ajuns să fie birocrați. Fac hârtii toată ziua. Nici nu știți câte lucruri completează un profesor pe hârtie, nu pe calculator. Într-un an s-a ajuns la niște chestii îngrozitoare”, a declarat Gologan.

Criticile sale vizează direct mecanismele administrative din educație, care generează un volum enorm de sarcini inutile, în paralel cu o infrastructură precară care nu permite profesorilor să lucreze eficient:

„Vrem o școală ca afară, dar îi obligăm pe profesori să stea ca oile în cancelarie, opt ore. Știți ce înseamnă o cancelarie în care stau 20 de profesori, pentru că nu există birouri, nu există cabinete? Dacă vrei să-ți corectezi lucrurile, nu ai cum. În gălăgia aceea nu se poate,” a spus Radu Gologan.

Reamintim că recent, pe 5 iunie, invitat la un podcast online, ministrul Educației și Cercetării Daniel David a reluat teza statului 8 ore la școală. „Salariile profesorilor trebuie să crească, dar asta vine cu responsabilități. Dacă ești plătit pentru opt ore, stai opt ore în școală”, a spus David pe 5 iunie. O zi mai târziu, ministrul și-a nuanțat declarațiile și a reformulat:„Vreau ca zilnic mintea profesorilor să fie dedicată școlii și copiilor măcar timp de 8 ore pentru care suntem plătiți zilnic”. 

Profesorul Radu Gologan a spus că „Nimeni nu vrea să dea afară birocrația. Pentru că e un aparat imens în sistem care stă bine-mersi acolo.”

Profesorul a atras atenția și asupra rupturii tot mai mari dintre decidenți și realitatea din școli, cerând ca oamenii care conduc Ministerul Educației să aibă experiență directă în predare, în special în învățământul preuniversitar:

„Un ministru al Educației trebuie să trăiască câțiva ani ca profesor în școală, la gimnaziu sau liceu. Dacă vii din cercetare și te uiți de sus, sigur că ai tot felul de idei. Dar asta nu înseamnă că înțelegi atmosfera dintr-o cancelarie sau relațiile dintre copii și profesori,” a spus Gologan

În final, Gologan cere ca profesorii să fie sprijiniți și recunoscuți în comunitățile lor, nu transformați în funcționari cu dosare de completat: „Trebuie să-i ajutăm pe profesori să se simtă din nou o personalitate a localității lor.”

Redăm fragmentele pe aceste teme din intervenția profesorului Radu Gologan:

„Personalul didactic, inclusiv profesorii, trăiesc într-o tensiune. Dintr-un loc în care își vedeau relația lor doar cu copiii și materia pe care o predau, au ajuns să fie birocrați, să facă hârtii toată ziua. Nici nu știți câte câte lucruri completează un profesor pe hârtie, nu pe calculator. Într-un an de zile s-a ajuns la niște chestii îngrozitoare. Nici nu vă închipuiți câtă birocrație e în sistemul de învățământ și nimeni nu vrea să o dea afară. De ce? Pentru că e un aparat imens în sistem care stă bine-mersi acolo. 

În momentul în care acuzăm tot timpul: vai de mine, dacă vreți salarii, vă puneți și stați 8 ore în școală! Cum să stai 8 ore în școală? Știți ce înseamnă o cancelarie în care stau 20 de profesori, pentru că nu există birouri, nu există cabinete, așa cum e în străinătate? Vrem o școală ca afară, dar să stați acolo ca oile, în cancelarie, 8 ore. Și dacă vrei să-ți corectezi lucrările, n-ai cum, pentru că acolo nu poți, în gălăgia care e și în du-te-vino-ul acela și așa mai departe. 

Un ministru al educației trebuie să aibă experiență mare, inclusiv în preuniversitar, să trăiască câțiva ani ca profesor în școală de gimnaziu sau de liceu, să știe cum e, că dacă vii din cercetare și te uiți de sus, sigur că ai tot felul de idei. Să-mi arată în câte clase a fost, sigur că probabil că a făcut teste sociologice, sau așa mai departe, dar asta nu înseamnă să înțelegi care e atmosfera într-o cancelarie, să înțelegi care sunt relațiile între profesori, să înțelegi care sunt relațiile dintre copii la vârste delicate și cum un profesor are de luptat și cu asta. Și cum sunt o groază de profesori, mai ales profesoare mămoase, pe care copiii le iubesc, indiferent din ce domeniu sunt și indiferent în ce zonă sunt, favorizată sau defavorizată. Aici trebuie să vedem, să-i ajutăm să se simtă din nou profesorii, o personalitate a localității respective”. 

Discuția despre debirocratizare și norma didactică apare și în contextul în care Guvernul României și-a asumat, prin programul de guvernare 2024–2028, o serie de măsuri care ar fi trebuit să aducă o reformă reală în zona administrativă a educației. Printre acestea:

• „Simplificarea proceselor administrative și reducerea sarcinilor birocratice pentru cadrele didactice, astfel încât acestea să se poată concentra mai mult pe actul educațional”
• „Diminuarea numărului de documente solicitate în activitatea didactică (fișe, procese verbale, rapoarte etc.)”
• „Digitalizarea sistemului de învățământ pe criterii de eficiență și logică a proceselor”
• „Reorganizarea inspectoratelor școlare pentru eficientizarea și debirocratizarea activității”

Toate aceste obiective au rămas, însă, doar pe hârtie.

Prof. univ. dr. Radu Gologan este președintele Societății de Științe Matematice din România, profesor de analiză matematică la Universitatea Politehnică din București.