Profesorul Radu Vancu: Educația trebuie să facă parte din strategia națională de apărare. E una dintre vulnerabilitățile pe care Rusia a știut să le speculeze pentru a aduce România aproape de colaps

353 de vizualizări
Radu Vancu / Foto: Dilema
Președintele Nicușor Dan tocmai a prezentat strategia națională de apărare. La vulnerabilități a indicat două: corupția & administrația publică. Aș indica a treia, cel puțin la fel de importantă: educația.

Dacă România a fost cât pe ce să se prăbușească în fața războiului hibrid al Rusiei, a fost și din cauză că Rusia a știut să speculeze vulnerabilitățile educației din România. Care nu formează gândirea critică; nu discută trecuturile noastre vinovate, fascismul interbelic & comunismul postbelic; nu educă spiritul civic; nu insistă pe formarea copiilor ca viitori cetățeni, conștienți de drepturile & responsabilitățile lor.

Și nu o face pentru că:
1) e mult subfinanțată;
2) statutul profesorului a fost îngrozitor diminuat (inclusiv & mai ales prin atacurile recente ale ministrului Educației împotriva profesorilor);
3) educația e supra-birocratizată (& tot timpul pe care profesorii îl pierd cu hârtii ar face minuni dacă ar fi reinvestit în copiii noștri);
4) există o teamă enormă de reformă în structurile birocratice ale ministerului Educației.

Iar ce s-a întâmplat cu educația sub Daniel David e îngrozitor. Cei mai nocivi miniștri ai Educației sunt Ecaterina Andronescu & Daniel David.

Știu cât sună de contraintuitiv – dar educația ar trebui să facă parte din strategia națională de apărare. Fiindcă e una dintre vulnerabilitățile majore pe care Rusia a știut să le speculeze pentru a aduce România democratică aproape de colaps. Și ar fi o iluzie cu consecințe teribile să credem că Rusia nu va specula iar această vulnerabilitate a educației românești de îndată ce va putea.

__________

Despre autor:

Radu Vancu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, pe care a absolvit-o. Poet, eseist, traducător și editor, activează și ca redactor la revistele „Transilvania” și „Poesis internațional”, coordonând în paralel secțiunea literară a revistei „Timpul”. A tradus în limba română o parte semnificativă din opera poetică a unor autori canonici precum Ezra Pound, William Butler Yeats (pentru Editura Humanitas Fiction) și John Berryman (pentru Casa de editură Max Blecher). A semnat și coordonat mai multe antologii tematice, individual sau în colaborare cu scriitori precum Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin și Marius Chivu. De asemenea, a îngrijit ediții din poezia lui Alexandru Macedonski și Alexandru Mușina, potrivit descrierii de pe humanitas.ro.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Limba franceză, a doua limbă cel mai des predată în școlile din România francofonă, este abia pe locul 4 în topul limbilor străine pe care le caută angajatorii / Engleza e lider detașat, urmată de spaniolă și germană – analiză

Interesul acordat limbilor străine, dincolo de limba engleză, în școlile din România este diferit de cel existent pe piața muncii: dacă în școlile din această țară francofonă franceza este a…
Vezi articolul
Principalii indicatori pentru Educația din România

Performanța în educație, alături de sănătate și incluziune, pune frână calității vieții și bunăstării sociale din România – studiul Indicele de Progres Social 2021 / Locul 73 la nivel internațional, pentru Acces la educație de bază

Accesul la educație este domeniul cu cele mai numeroase slăbiciuni pentru care este “depunctată” România în cea mai recentă analiză privind calitatea vieții și bunăstarea socială în țările lumii, studiu…
Vezi articolul